Vânătoarea de studenți schimbă regulile jocului: „Ca universități, noi creăm angajați globali”

Peste 3500 de elevi și studenți clujeni au participat marți la cea de-a 22-a ediție a târgului internațional de universități RIUF, unde 70 de instituții de învățământ superior din țară și din străinătate au venit pentru a se prezenta în fața potențialilor viitori studenți. Formatul le-a permis tinerilor să interacționeze cu reprezentanții școlilor, dar și să participe la conferințe al căror principal scop a fost consilierea pe probleme educaționale. Într-un interviu acordat Transilvania Reporter, dr. Charlotte Butler, profesor de sociologie în cadrul Coventry University, a vorbit despre importanța experiențelor internaționale pentru un student, dar și despre felul în care contextul social actual a schimbat rolul universităților în societate, făcându-l mai complex: astăzi, universitățile trebuie să creeze varianta educată a „soldatului universal”.

Elevi de liceu cu doar câteva luni până la absolvire, studenți la licență sau masterat, cu toții au putut găsi ceva pe gustul lor între cele peste 6000 de programe de studiu cu care universități din România, Olanda, Germania, Lituania, Grecia, Marea Britanie sau SUA au venit la RIUF.

„Tinerii au putut găsi peste 6000 de programe de studiu atât la nivel de licență și masterat, cât și pentru doctorat. Sunt prezente universități din nouă țări și aici vor găsi informații despre surse de finanțare și burse, vor putea beneficia de consiliere educațională și vor putea lua parte la o nouă ediție a conferințe RIUF YouForum, dedicată dezvoltării personale și orientării în carieră”, a explicat Delia Mihuț, PR al evenimentului.

Marea Britanie, la putere

Cum între români și visul american încă mai stă o viză, există mulți viitor studenți încântați de varianta visului britanic. Universitățile britanice pornesc cu marele avantaj de a se regăsi în primele 100 în multe dintre topurile mondiale din acest domeniu. Apoi, multe dintre aceste instituții au parteneriate cu companii foarte mari și puternice, de genul Apple, Oracle sau Microsoft, cum este cazul la University of West London. University of Birmingham se află pe locul 1 în Marea Britanie pentru rata de angajabilitate după absolvire, iar Coventry University este instituția de învățământ superior din insulă unde învață cei mai mulți studenți cu cetățenie română.

Charlotte Butler este doctor în sociologie și predă în cadrul Coventry University. În cadrul RIUF ea le-a vorbit tinerilor despre programele studiu în domeniul artelor, designului sau jurnalismului din cadrul Coventry University, acolo unde, spune ea, s-a construit o comunitate românească puternică.

„Nu mai există nici un fel de separație. În Marea Britanie suntem universitatea cu cei mai mulți studenți români și pot spune că la orice clasă avem măcar câte doi români. Sunt oameni și studenți fabuloși. Sunt pasionați de ceea ce fac, se implică foarte mult, sunt hotărâți, au o etică a muncii foarte bună și au format multe grupuri în care se adun tocmai pentru a le fi mai puțin dor de casă”, spune ea.

Față de anii în care studenția însemna doar câțiva ani în care principala activitate era de specializare într-un anumit domeniu predat în cadrul facultății, astăzi, a fi student se poate transforma într-o experiență cu totul aparte, prin intermediul programelor precum Erasmus sau Work&Travel. Acestea deschid studenților șansa de a lucra sau învăța într-o țară străină ca parte a procesului de educație, iar inițiativa este tot mai mult privită ca o necesitate și nu doar ca o oportunitate de distracție.

Este absolut vital să cunoști lumea din care faci parte. Ca universități, rolul nostru astăzi este să creăm angajați globali, care indiferent de locul din care provin sau culturală, să poată performa la un nivel înalt în orice loc din lume. Astăzi, când termini o facultate, concurența ta nu mai este reprezentată doar de colegii tăi de facultate sau de colegii de la alte facultăți din orașul tău. este o concurență globală și trebuie să ai ceva care să te ajute să ieși în evidență. De multe ori, acel ceva poate fi experiența internațională, foarte îndrăgită de regulă de către angajatori. Fiica mea studiază la Coventry, dar va merge cu programul Erasmus în Madrid. Este ceva ce oricine trebuie să facă, fie că este vorba de studii, călătorii sau muncă. Trebuie să avem tineri absolvenți care să înțeleagă lumea în tot contextul ei”, mai spune Charlotte Butler.

Consiliere pentru alegerea cea mai bună

Să vrei să studiezi în străinătate nu este însă același lucru ca a și reuși. Pot exista multe piedici legate de finanțarea studiilor, de eligibilitatea pentru anumite programe și nu numai. RIUF a avut la Cluj-Napoca și o componentă de workshopuri în cadrul căror specialiști în educație au stat de vorbă cu elevii și le-au explicat care sunt pași pentru a putea lua cea mai bună decizie din acest punct de vedere.

„Conferința a venit ca un pas firesc în dezvoltarea târgului. Urmărim să punem față în față specialiști din domeniu cu elevi și studenți tocmai pentru a vedea în ce direcție vor să meargă mai departe, pentru a se inspira din experiențele lor și pentru a face alegerea cea mai bună. Am avut de exemplu dezbaterea „Student în România vs Student în străinătate” unde elevii au putut afla detalii din trei experiențe diferite”, a explicat Delia Mihuț.

Bianca Foghel a studiat la Freie Universität din Berlin și este acum doctorand în cadrul instituției, fiind de asemenea și consilier Edmundo, un serviciu ce aparține de Grupul EDUCATIVA și care oferă tinerilor români informații, consiliere și asistență pentru admiterea la instituții de învățământ superior din Europa, SUA și Canada.

„Studiam litere-limba engleză și germană și îmi doream foarte mult să am un contact direct cu limba secundară iar în acest fel să înțeleg mai bine cultura și tot ce înseamnă să fii expert în asta. Mi-am îndreptat atenția către Germania pentru că atunci când eram eu studentă tocmai pentru că nu aveam contact cu limba germană și contextul era foarte îndreptat către engleză. Am vrut să mă perfecționez și să am o experiență internațională, chiar dacă nu știam ce presupune tot ceea ce eu îmi doream. A fost totul nou, îmi era teamă, aveam emoții, eram nehotărâtă, dar a fost cu atât mai bine atunci când am ajuns la universitate și am văzut ce se întâmplă acolo”, explică ea.

Bianca Foghel spune că pentru studenții români, dilema nu ține neapărat de locul în care ar urma să ajungă, ci mai degrabă de ceea ce poate oferi acel loc în termeni ce țin de oportunități de dezvoltare sau oportunitatea de a găsi ulterior studiilor un loc de muncă bun.

„Este o luptă legată în primul rând de ceea ce vrei să faci. Nu tot timpul este atât de important locul în care vrei să ajungi, ci ceea ce vrei să faci acolo și ce mă ajută să mă dezvolt mai bine. Să fii decis nu este cel mai simplu lucru, tocmai pentru că există atâtea oportunități și opțiuni, astfel că este teribil de greu să alegi fără să te gândești că altfel era mai bine”.

În acest proces intervine componenta de consiliere, a cărei lipsă s-a simțit la multe dintre generațiile anterioare de studenți. Chiar dacă informația este disponibilă la orice pas, informația utilă și obiectivă trebuie selectată, iar această deprindere necesită timp pentru a fi dezvoltată. Cum un student are cam orice la dispoziție, dar nu și timp, programe precum Edmundo se pot dovedi un ajutor foarte util.

„Din punctul meu de vedere, consilierea este importantă pentru că reprezintă un sprijin. Din momentul în care decizi că ceva este o opțiune pentru tine, ai acest sprijin. Pentru unii este foarte important să ai o informație avizată, să ai legături cu alți studenți care să îți spună cum e. Sigur, poți să aplici pe cont propriu, dar mie personal mi-ar fi plăcut să existe cineva care să mă sfătuiască și să îmi explice ce și cum trebuie să fac, ce costuri sunt sau ce oportunități de carieră aș avea”, mai spune Bianca Foghel.

Schimbarea paradigmei în modul în care universitățile de afară abordează relația cu studentul a dus și la schimbări în ceea ce privește profilul studentului, crede Bianca Foghel, care este de părere că actuala generație de tineri este mult mai curajoasă, dar în același timp dornică să ia decizii informate.

„Generația mea eram mult mai puțin informații, dar nu neapărat pentru că nu existau informații online, ci mai mult pentru că nu erau centralizate. Nici nu știai de unde să începi să le cauți. Eram foarte timorați în a lua decizii mari, de genul „hai să plec și să văd cum e”. Acum, studenții mi se par mult mai curajoși și mai dezinvolți. Sunt mai avizi de informație și tocmai de aceea au nevoie să fie ajutați să selecteze informația”.