UNICEF: în sprijinul copiilor lumii

UNICEF, cea mai cunoscută organizaţie din lume care sprijină toţi copiii Pământului, se apropie de aniversarea a şapte decenii de activitate. Denumirea este un acronim, care provine de la United Nations International Children’s Emergency Fund, ceea ce se traduce prin Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite. Instituţia a fost creată de către Ansamblul General al Naţiunilor Unite în 1946, pe 11 decembrie. În 1953, numele a fost scurtat, devenind Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite – dar acronimul original a rămas în conştiinţa publicului.

Începuturile

UNICEF a fost înfiinţat la 11 decembrie 1946, de către Adunarea Generală a ONU, care dorea să sprijine de urgenţă copiii europeni bolnavi, flămânzi şi fără adăpost, trimiţând alimente, medicamente şi haine, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Organizaţia a avut de la început statut semi-autonom în cadrul ONU, cu un organism propriu de guvernare şi propriul Secretariat. Primul director executiv al UNICEF a fost Maurice Pate, filantrop şi om de afaceri american, care s-a aflat la conducere din ianuarie 1947 până la moartea sa, în ianuarie 1965. De altfel, Maurice Pate şi Herbert Clark Hoover, fost preşedinte al SUA (1929-1933), au rămas în istorie ca fondatori ai acestei organizaţii dedicate copiilor lumii.

În 1953, UNICEF a devenit parte permanentă a ONU, prin extinderea mandatului pe termen nelimitat. În acea perioadă, UNICEF a desfăşurat o campanie globală de succes împotriva afecţiunii framboesia, o boală infecţioasă ce afecta milioane de copii şi putea fi tratată cu penicilină.

În prezent, UNICEF are sediul la New York şi oferă asistenţă umanitară şi pentru dezvoltare copiilor şi mamelor acestora, din ţările în curs de dezvoltare sau în cele afectate de conflicte. UNICEF este integral finanţat prin contribuţiile voluntare ale persoanelor fizice, ale diverselor companii, fundaţii şi guverne.

Misiunile UNICEF

Organizaţia a fost creată pentru a sprijini copiii din Europa, afectaţi de urmările celui de-al Doilea Război Mondial. De atunci, şi-a extins misiunea, pentru că mai există şi azi războaie, copii flămânzi sau nedreptăţiţi. Astfel, UNICEF acţionează, susţine şi militează astăzi pentru dreptul şi accesul fetelor la educaţie, vaccinarea copiilor din ţările sărace, protecţia copilului, sprijinul celor afectaţi de HIV/SIDA, dar şi a acelor copii fără copilărie – cei siliţi să muncească de mici sau chiar să lupte. Alte priorităţi ale organizaţiei includ supravieţuirea copiilor, copilul şi familia şi sporturi pentru dezvoltare.

UNICEF este un fervent susţinător al educaţiei şi luptă pentru ca fetele şi băieţii să aibă acces în mod egal în şcoli. Organizaţia încearcă să convingă lumea că educaţia este o metodă sigură pentru îmbunătăţirea vieţii tuturor oamenilor, inclusiv a copiilor. UNICEF susţine că educarea tinerelor fete porneşte un lanţ întreg de beneficii, pentru dezvoltarea generaţiilor viitoare, putând să contribuie la realizarea mai multor priorităţi ale organizaţiei: o rată mai mare de supravieţuire a copiilor mici, copii cu familie, imunizare şi protecţia copilului. Credinţa UNICEF este că fetele care beneficiază de educaţie vor deprinde abilităţi necesare şi vor primi informaţii preţioase, care le vor asigura mai apoi succesul în viaţă, lor şi familiei lor. Prin educaţie, fetele şi femeile vor avea acces la informaţii despre riscurile de accidentare şi îmbolnăvire pentru ele însele şi pentru copiii lor, despre sarcină şi alăptarea la sân. Sănătatea şi supravieţuirea mamei este strâns legată de sănătatea şi supravieţuirea copiilor lor.

Copii fără copilărie

Pentru majoritatea dintre noi, misiunile asumate de UNICEF sau proiectele lor ne sunt străine, pentru că nu trăim în lumi unde copiii sunt obligaţi să se prostitueze sau să devină soldaţi, de la vârste fragede. Este posibil ca în unele comunităţi rurale de la noi să existe copii care muncesc pe câmp, alături de familie, dar nu îi vedem în fabrici, făcând munci necalificate sau fiind servitori, ca acum câteva secole, în casele bogaţilor.

Nu ne putem imagina cum o simplă plasă de ţânţari, tratată cu insecticid, poate salva vieţi, sau cum cei mici mor din cauza unor boli ce ar putea fi evitate simplu, prin vaccinare. Tocmai acestea sunt obiectivele UNICEF, ca aceste realităţi triste să devină istorie peste tot, să dispară din toate colţurile lumii.

Organizaţia luptă pentru acei copii fără copilărie, care ajung adolescenţi bolnavi, analfabeţi, lipsiţi de bucuriile vieţii. Prin programele derulate împreună cu grupuri şi organizaţii locale, UNICEF speră să schimbe în bine comunităţi şi mentalităţi.

Pe scurt, organizaţia doreşte să ofere fiecărui copil cel mai bun start în viaţă şi să convingă lumea că viitorul acestor copii, precum şi viitorul comunităţilor, naţiunile din care fac parte şi întreaga lume depind de aceasta.

Pentru drepturile copiilor

În acest sens, principalele măsuri susţinute de UNICEF sunt: îngrijirea medicală preventivă şi curativă, ce include imunizare, alimentaţie corespunzătoare şi apă potabilă, asigurarea unei igiene minime pentru fiecare copil, pentru cei care îi îngrijesc, precum şi pentru comunităţile din care fac parte.

De asemenea, dezideratul UNICEF este ca toţi copiii să aibă certificat de naştere, să fie protejaţi contra abuzurilor şi a neglijenţei, să li se ofere dragoste şi ajutor psiho-social, precum şi ajutor pentru educaţie de mici. Par nişte obiective la îndemâna tuturor însă, din păcate, în foarte multe locuri ale lumii copiii nu au nici măcar aceste lucruri elementare.

UNICEF activează în peste 150 de ţări şi teritorii, pentru a ajuta copiii să supravieţuiască şi să se dezvolte, din prima copilărie şi până la adolescenţă. Organizaţia funcţionează pe baza Convenţiei Drepturilor Copilului şi se străduieşte să instituie drepturile copiilor ca principii etice solide şi standarde internaţionale de comportament faţă de copii. Întrucât misiunea asumată este una deosebit de importantă şi de dificilă, UNICEF primeşte constant ajutor de la organizaţii, companii sau personalităţi.

Parteneriate UNICEF

În anul 2006, de exemplu, FC Barcelona şi UNICEF au semnat un acord global de parteneriat pe o perioadă de cinci ani, care prevedea alocarea de fonduri şi realizarea unor acţiuni de sensibilizare, menite să ofere o viaţă mai bună copiilor vulnerabili, în special celor din Africa.

FC Barcelona a donat 1, 5 milioane de euro anual, în sprijinul programelor integrate derulate de UNICEF pentru copiii afectaţi de HIV/SIDA.

Compania IKEA s-a implicat, de asemenea, organizând Campania Jucăriilor de Pluş – o campanie de strângere de fonduri care a început în anul 2003, în mai multe magazine IKEA din toată lumea. Magazinele din 30 de ţări au ajutat peste 8 milioane de copii, prin proiectele de educaţie UNICEF şi Salvaţi Copii.

De asemenea, Pampers a derulat campania “1 pachet = 1 vaccin”, prin care susţinea lupta UNICEF împotriva tetanosului neonatal şi pentru dreptul la viaţă al bebeluşilor din întreaga lume. Mecanismul era simplu: la fiecare pachet de scutece sau de şerveţele umede cu însemnele campaniei cumpărate de cineva, Pampers a donat către UNICEF banii necesari unui vaccin.

Ambasadorii UNICEF

Pe lângă parteneriate, UNICEF are şi Ambasadori – de obicei, personalităţi vizibile, cu o voce puternică, vedete din lumea filmului sau a muzicii, dar şi sportivi, oameni responsabili şi implicaţi, care doresc şi pot să atragă atenţia asupra misiunilor UNICEF, să contribuie la apărarea drepturilor şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor şi femeilor din lumea întreagă. În România, Smiley, Andreea Marin şi Gheorghe Hagi deţin această calitate, de Ambasadori ai Bunăvoinţei.

Printre Ambasadorii UNICEF s-au numărat vedete din toate domeniile – muzică, cinematografie, sport ca David Beckham, Leo Messi, Orlando Bloom, Pink sau Andreea Marin.

Cea mai recentă vedetă „instalată în funcţia” de ambasador al bunăvoinţei pentru UNICEF a fost cântăreaţa americană Pink, ea însăşi fiind mama unei fetiţe de 4 ani, pe nume Willow. Micuţa a inspirat-o pe nonconformista artistă să accepte această colaborare, după cum a mărturisit Pink.

Ea a mai spus că vrea să se folosească de “gura sa mare” pentru cauza copiilor din întreaga lume. Prima ei misiune în calitate de ambasador al UNICEF va fi de purtător de cuvânt pentru o nouă iniţiativă a organizaţiei, Kid Power, care are ca scop să promoveze viaţa sănătoasă în rândul tinerilor, prin utilizarea unei aplicaţii şi a unei brăţări care monitorizează activitatea fizică. Pink nu este la prima colaborare cu organizaţia; în iulie, ea a mers într-o călătorie în Haiti, unde a vizitat un centru de ajutorare a mamelor tinere şi copiilor.

Concluzii la final de an

La sfârşitul fiecărui an, reprezentanţii organizaţiei dau publicităţii concluziile lor asupra situaţiei copiilor lumii. Raportul de anul trecut era unul trist, aşa cum, cel mai probabil, va fi şi cel din 2015: „Cu 15 milioane de copii prinşi în conflicte majore, UNICEF a declarat 2014 un an devastator pentru copii”. Cele 15 milioane de copii au fost prinşi în conflictele violente din Republica Centrafricană, Irak, Sudanul de Sud, Palestina, Siria, Ucraina. La nivel mondial, UNICEF estima că 230 de milioane de copii trăiau în ţări sau zone afectate de conflicte armate.

Anul acesta, acestor copii li se adaugă cei fără casă, fără ţară – refugiaţii. Despre situaţia lor am putut afla cu toţii, din jurnalele de ştiri, în ultimele luni. Au fost şi imagini tragice, cu acei copii înecaţi în timp ce încercau să ajungă, împreună cu părinţii lor, într-o ţară mai sigură, mai prietenoasă.

UNICEF promovează drepturile şi bunăstarea fiecărui copil în 190 de ţări şi teritorii, în special a celor mai vulnerabili.UNICEF susţine prin programele sale sănătatea şi nutriţia copiilor, accesul la apă potabilă şi salubritate, o educaţie primară de calitate pentru toţi copiii, fete sau băieţi, şi protejarea copiilor împotriva violenţei, a exploatării şi a bolilor.

Potrivit UNICEF, aproximativ 590 de persoane au murit în Marea Egee, partea estică a Mării Mediterane, în cursul acestui an, în încercarea de a ajunge din Turcia în Grecia. Iar 30% dintre victime au fost copii. Doar în luna octombrie, cel puţin 90 de copii au murit în Marea Egee.

Organizaţia adaugă că una din cinci victime are o vârstă de maximum doi ani. Cei mai mulţi dintre copiii refugiaţi care au murit în 2015 proveneau din Siria, Afganistan şi Irak şi aveau sub 12 ani, conform UNICEF.

Potrivit statisticilor UNICEF, 30% dintre cei care au murit în Marea Mediterană au fost copii, ceea ce înseamnă că peste 1.000 de copii au murit înecaţi în 2015 până în prezent, dar organizaţia nu are date exacte şi definitive în această privinţă. Oricum, situaţia este una mai mult decât tristă – nici în 2015, o parte dintre copiii lumii nu au fost în siguranţă.

Planuri de viitor

Potrivit Planului Strategic 2014 — 2017 al UNICEF, planurile de viitor includ: o atenţie deosebită pentru sănătate, educaţie şi nevoile de protecţie ale copiilor, fete şi băieţi în mod egal; o atenţie sporită asupra sărăciei, imparţialităţii, incluziunii, mediului şi rezistenţei la factori externi; o restructurare a responsabilităţilor pentru toate ţările, sărace şi bogate, pentru a aborda inegalităţile sociale, înlăturarea barierelor sociale şi financiare şi îndeplinirea obligaţiilor pentru respectarea tuturor drepturilor copiilor de pretutindeni.

[stextbox id=”alert” caption=”Momente importante din istoria UNICEF”]

1946 – UNICEF este înfiinţat de către Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru a asigura copiilor hrană, îmbrăcăminte şi servicii de sănătate.

1953 – Adunarea Generală a ONU extinde mandatul UNICEF pe termen nelimitat.

1954 – Primul Ambasador pentru UNICEF a fost desemnat Danny Kaye.

1959 – 20 noiembrie, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia Drepturilor Copilului, care defineşte drepturile copilului la protecţie, educaţie, îngrijire a sănătăţii, adăpost şi o alimentaţie potrivită.

1961 – După un deceniu de orientare a atenţiei către problemele de sănătate ale copiilor, UNICEF şi-a extins aria de interes către mai multe nevoi şi a demarat activităţile de implicare în domeniul educaţiei, prin susţinerea pregătirii profesorilor şi a dotării sălilor de curs în ţările care tocmai deveniseră independente.

1965 – UNICEF a primit Premiul Nobel pentru Pace, pentru “promovarea frăţiei între popoare”.

1979 – Anul 1979 a fost declarat de către UNESCO Anul Internaţional al Copilului, pentru a celebra a 20-a aniversare a Declaraţiei Drepturilor Copilului şi pentru a încuraja punerea sa în aplicare.

1981 – Adoptarea Codului pentru promovarea alăptării

1982 – UNICEF a lansat o acţiunea supranumită “Revoluţia pentru supravieţuirea copiilor şi dezvoltare”, destinată salvării vieţilor a milioane de copii anual. Revoluţia s-a bazat pe patru tehnici simple, ce presupun costuri scăzute: monitorizarea creşterii, terapia de rehidratare orală, alimentaţia la sân şi imunizarea.

1987 – Studiul UNICEF “Adjustment with a Human Face” generează o dezbatere asupra protejării copiilor şi a femeilor de efectele negative ale ajustărilor economice şi reformelor impuse pentru a reduce datoriile în ţările subdezvoltate.

1989 – Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia pentru Drepturile Copilului, care a intrat în vigoare în septembrie 1990 şi a devenit tratatul cel mai rapid şi bine acceptat la nivel mondial.

1990 – Organizaţia Naţiunilor Unite organizează un summit fără precedent—Summit-ul Mondial pentru Copii — la care au participat şefi de stat şi de guvern, pentru stabilirea ţintelor în următorii zece ani.

1996 – Un studiu susţinut de UNICEF arată efectele devastatoare ale războiului asupra copiilor.

1998 – Consiliul de Securitate al ONU dezbate problema copiilor aflaţi în mijlocul conflictelor.

2001 – Lansarea campaniei “Spune Da pentru Copii”, care a unit milioane de copii şi adulţi din toată lumea, care au susţinut acţiuni pentru îmbunătăţirea vieţii copiilor.

2002 – Adunarea Generală a ONU s-a reunit într-o sesiune specială pentru a revizui progresele înregistrate de la Summit-ul Mondial pentru Copii din 1990 şi să dea un impuls nou angajamentului global pentru apărarea drepturilor copilului.

[/stextbox]