Un an de la Colectiv

A trecut mai bine de un an de la tragedia din clubul bucureștean Colectiv în urma căruia și-au pierdut viața 64 de persoane, iar alte câteva zeci s-au ales cu arsuri extrem de grave care necesită îngrijiri și în prezent. Mii de oameni au ieșit atunci în stradă, uniți sub durerosul slogan: „Corupția ucide!” La un an de atunci, la Cluj, în Piața Unirii, au fost aprinse câteva candele. Au ars o vreme, apoi au fost stinse de vânt. Cam asta s-a întâmplat și în cazul schimbărilor survenite în urma tragediei.

Dacă în cazul cluburilor, situația stă ceva mai bine, în sensul că multe s-au închis pentru renovări și chiar s-au pus la punct pentru a primi autorizațiile necesare din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj, situația din sistemul medical persistă. Este evident faptul că, în cazul unei tragedii de proporțiile celui din Colectiv, Clujul nu ar face față.

În noiembrie anul trecut, mai multe cluburi au făcut donații, altele s-au închis pentru renovări. „Eu merg destul de frecvent în cluburi. De curând am fost în After Eight. A fost ok. Schimbări majore nu sunt, doar că nu se mai fumează sau cel puțin eu nu le-am simțit. Parcă nu mai sunt atât de aglomerate cluburile. Cred că asta e un plus. Acum sunt mult mai atentă la detalii când merg în club”, spune Andreea Pop, o studentă de anul II.

„Eu am fost în Janis, da, celebrul Janis, recent. Parcă arată ceva mai ok, dar tot am văzut oameni care fumează în interior și cărora nu le-a atras nimeni atenția. Lega e lege doar pentru unii. Asta se aplică cel mai bine aici. Știm că Janis se închide și se redeschide și de câteva ori într-o săptămână, deci nu ne mai mirăm”, spune  Alin Moldovan. Într-adevăr, cei care trec prin zonă pot observa frecvența cu care au loc schimbările aici. Anul trecut cluburile deținute de omul de afaceri Adrian Munteanu se aflau pe lista neagră a cluburilor din Cluj. Acum, localurile pe care le deține sunt invadate de extinctoare la tot pasul, dar cu toate acestea, acestea se închid și se deschid  din senin, fără nicio explicație logică.

Citiți și: Cluburile care sunt pe „lista neagră” a primăriei

Cum a intrat clubul Janis „în renovare” marți, la ora 22:20

Janis Club s-a „renovat” în două zile

Clubul Noa a fost singurul din Cluj care a făcut o simulare efectivă de incendiu, cu 100 de voluntari.  „Avem două uși duble, pot ieși pe secundă șase persoane. Capacitatea maximă a clubului este de 970 de persoane. Avem 15 stingătoare, șase hidranți, avem un sistem care acționează în mod automat și care scoate fumul afară, materialele folosite în interior sunt toate ignifuge, chiar și scările sunt ignifuge”, a spus Beatrice Butnaru, purtătorul de cuvânt al Clubului NOA.

Citiți și: Cât de sigure sunt cluburile din Cluj?

Situația în spitale

Emanuel Ungureanu, președintele Ascociației pentru Solidaritate și Empatie „Delia Grădinaru” cunoaște sistemul medical din interior, întrucât și-a petrecut ultimii 14 ani făcând voluntariat pentru copiii cu insuficiență renală cronică, dar nu numai. A observat evoluția sau involuția secțiilor medicale din Cluj și consideră că în cazul unei tragedii sistemul ar fi puternic zguduit.

„După Colectiv am ieșit în stradă cu fetița mea, în speranța că lucrurile se vor schimba. În sistemul medical nu s-a schimbat absolut nimic. Afirm acest lucru cu tărie și explic și de ce. Atâta timp cât la Cluj nu există un sistem monobloc de îngrijire a bolnavului, lucrurile nu au cum să funcționeze bine. Dacă cineva vine acum la UPU după un accident de mașină, cu un traumatism cranio-cerebral este dus la UPU, iar de la UPU cu targă, prin curtea spitalului, printr-o zonă plină de gropi, într-o altă clădire pentru RMN. Pentru un traumatism cranio-cerebral orice mișcare poate fi fatală. Iar noi transportăm pacienții pe targă! Dacă are o altă problemă, pacientul este transportat în aceeași manieră, la Chirurgie, de exemplu. Ce a încercat profesorul Constantin Ciuce să facă și anume un sistem monobloc de tratare a politraumei, a distrus managerul Petru Șușcă.

Ortopedul vine, de exemplu de la opt kilometri, în cazul unei urgențe. Este catastrofă! Sistemul este subfinanțat. Acum câteva luni a existat o criză de anestezice la Chirurgie I.  Au fost trimiși acasă pacienții , pentru că nu existau anestezice. Nici măcar minimul necesar nu e asigurat! Dacă mergem la Oftalmologie, cad pereții pe noi. La Deramatologie, când intri în holul spitalului te lovește mirosul de mucegai. Ce să mai vorbim despre igiena spitalelor: cum se spală pe jos, în ce hal arată vasele în care se aduce mâncarea sau de faptul că încă sunt medici, asistenți și infirmieri care nu se spală pe mâini! Prima inițiativă pentru un spital regional a avut-o senatorul Marius Nicoară în 2004 și deși este politician de atunci, nu a reușit în 12 ani să facă nimic. Nici măcar nu s-a săpat o groapă. Acum abia, s-a anunțat din nou că spitalul regional se va face. În campanie! Abia acum se discută ca va fi. Cândva. Nu se știe când”, spune Emanuel.

Ușa de le terapie intensivă, ținută de un papuc

Cu toate acestea există și exemple pozitive sau părți din anumite instituții sanitare care sunt în regulă, care s-au schimbat în bine de-a lungul timpului: „Chirurgie I are părți în regulă, Medicală III, la fel. Dar sunt bucăți, nu putem vorbi de un tot unitar. La Chirurgie I când am fost operat, mi-au spus că nu au decât o targă. Ușa de la Chirurgie I, la Terapie Intensivă e ținută de un papuc de cauciuc! Managerul Șușcă a fost declarat managerul anului de un cotidian din Cluj. Ca o concluzie, după Colectiv nu s-a schimbat decât managementul de la Ministerul Sănătății, ceea ce e foarte bine. Am mare încredere în actualul ministru”, spune Emanuel.

 [stextbox id=”custom”]

Efectul #Colectiv, la un an după tragedie

Tragedia din clubul bucureștean Colectiv a avut darul de a-i trezi pe români. A fost nevoie să moară 64 de oameni, tineri cu vise, cu idealuri, cu scopuri și motivații, pentru ca patronii de localuri să înțeleagă că viața e mai presus de banii pe care îi poți câștiga atât de ușor, cu un preț atât de mare. Imediat după evenimentele halucinante de la București întreaga țară a fost cuprinsă de revoltă. Autoritățile, anesteziate de câțiva arginiți primiți să închidă ochii la neregulile din cluburi, s-au văzut puși în fața unei empatii generale. Suferința familiilor care și-au pierdut copiii în clubul Colectiv, a devenit suferința unei națiuni.

Întotdeauna e loc de mai bine

După evenimentele tragice de la București, Clujul nu avea cum să nu intre în suveica raziilor inopinate, a controalelor ”la sânge”. Dacă până la Colectiv activitatea cluburilor, a puburilor și a altor localuri de acest gen se desfășura după bunul plac al administratorilor, efectul Colectiv s-a declanșat și în Cluj-Napoca. Zeci de razii, controale și sute de mii de lei amenzi aplicate de inspectorii ISU și ai instituțiilor financiare, i-au trezit la realitate pe proprietarii de cluburi. Astăzi, la un an de la tragedia din București, aminitirile sunt dureroase, dar cel puțin oamenii nu mai au emoții atunci când merg la un concert.

”Imediat după accidentul de la Colectiv s-au efectuat o serie de controale, multe controale, din partea celor de la ISU. Era normal. Ceea ce s-a întâmplat la București, nu ar fi trebuit să se petreacă nicăieri, nu în România, ci în lume. Regulamentele după care se putea desfășura activitatea erau interpretabile așa că orice manager de club, sau administrator lua din setul de reguli exact atât cât era suficient pentru a fi <<legal>>. Din păcate a fost nevoie de această tragedie pentru se reglementa un set de reguli concrete, stricte, clare. Au fost cazuri în care cluburile s-au închis, fie și temporar. Noi am primit echipele de inspectori, am luat notă de cerințele lor și am respectat întru totul ceea ce ne-au pus în vedere, pentru că scopul nostru este să funcționăm legal, lumea care vine în clubul nostru să știe că e în siguranță aici”, a declarat Tudor Ciotlăuș, administratorul clubului Shelter.

Recunoaște că și în localul pe care îl administrează s-au găsit nereguli, ba chiar au plătit o amendă de 2.500 de lei. ”Problemele noastre au fost la semnalizarea ieșirilor. Am înțeles și am amplasat în locurile indicate de cei de la ISU, marcaje corecte. S-au verificat instalațiile de stingere a incendiilor, dar din fericire noi nu am avut probleme de acest fel. Însă, mereu e loc de mai bine și știm acest lucru”, a adăugat Ciotlăuș. Clubul Shelter are o capacitate de 200 de locuri și este specializat în organizarea de concerte.

Patrice Podină

[/stextbox]