Turismul în Regiunea de Nord-Vest: există atracții turistice, dar fără infrastructură. Ce soluții sunt?

O cercetare recentă a specialiștilor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj analizează potențialul turistic al Regiunii de Nord-Vest și vine cu o serie de strategii de dezvoltare și valorificare a sectorului turistic pe termen scurt, mediu și lung. Regiunea de Nord-Vest cuprinde județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

Din datele prezentate rezultă că una din problemele principale ale turismului din Transilvania de Nord este reprezentată de existența comunelor cu un potențial turistic ridicat sau foarte ridicat, dar care nu dispun de niciun fel de unitate de cazare. A doua problemă majoră este legată, în schimb, de calitatea infrastructurii existente.

Cel mai mare impact turistic la ora actuală în Regiunea de Nord-Vest îl au locațiile cu caracter insolit, cum este cazul celor ce valorifică teme originale, puternic mediatizate pe plan internațional: Piatra Fântânele (Mitul Dracula), Pădurea Hoia-Baciu din Cluj-Napoca, castelul Bánffy din Bonțida, Munții Țibleș sau Cetatea Ardud, toate locațiile pretându-se turismului de aventură, al senzațiilor tari.

Studiul arată că Regiunea de Nord-Vest a României are o serie de atracții și obiective turistice neobișnuite, care o scot din anonimatul unor oferte turistice comune, dar care, din păcate, în marea majoritate, nu fac parte din sfera unor proiecte de amenajare teritorială, implicit turistică, sau chiar lipsesc din ofertele turistice complexe.

Astfel, analizele cercetătorilor au pus în evidență tipurile și formele de turism ce trebuie și pot fi promovate cu prioritate. Ele definesc profilul turistic de perspectivă al regiunii și sunt următoarele:

1) Turism curativ (balnear și climateric); 2) Turism rural; 3) Speoturism; 4) Turism de aventură bazat pe resurse atractive neconvenționale (mitul Dracula, pădurea Hoia, canyoning, rafting, alpinism etc.); 5) Turism cinegetic; 6) Turism cultural (centrat pe așezările urbane, siturile istorice, edificiile și manifestările religioase, obiectivele culturale); 7) Turism recreativ montan.

„Promotorii români ai turismului trebuie să înțeleagă, odată pentru totdeauna, că turismul adevărat, eficient și competitiv înseamnă programe turistice dense și variate, care să-i ocupe vizitatorului la maximum timpul alocat agrementului, curei sau culturalizării. Că gastronomia tradițională, adesea invocată ca o atracție majoră, este un accesoriu și nu un scop al sejurului turiștilor veritabili. De asemenea, un alt aspect deosebit de important, asupra căruia oficial se insistă mai puțin dintr-o falsă reticență, deși efectele sale în turism sunt notabile, provine din specificul actului turistic în sine. Astfel, turismul ca activitate a liberei opțiuni a individului, reclamă imperios un mediu de desfășurare armonios, de bună dispoziție și satisfacție. El este, deci, incompatibil cu sărăcia, cu comportamentele sociale deviante (cerșetoria, înșelătoria), cu peisajele degradate, repulsive, cu lipsa siguranței etc. O țară care vizează o participare susținută a turismului în PIB trebuie să înlăture astfel de condiționări negative, cu un impact major asupra circulației turistice”, reiese din cercetarea realizată de specialiștii UBB.

În vederea transformării turismului regional într-o ramură economică profitabilă și competitivă, la nivel național și internațional, studiul propune următoarele direcții de acțiune:

• Amenajări majore, cu impact turistic internațional.
• Ranforsarea axei hidro‐termale Livada‐Satu Mare‐Tășnad‐Marghita‐Băile
  Felix‐Salonta.
• Dezvoltarea speoturismului comun și de aventură.
• Afirmarea plenară a turismului rural.
• Organizarea areală și dotarea cu infrastructură a turismului cinegetic din munții Țibleș, Bârgăului, Oaș-Gutâi, Vlădeasa, Masivul Gilău-Muntele Mare, Pădurea Craiului, Meseș, Plopiș și Dealurile de Vest.
• Înființarea (inclusiv prin reamenajare) a unor noi stațiuni turistice.
• Dezvoltarea turismului în zonele periurbane, îndeosebi ale așezărilor urbane mari, cu o cerere turistică importantă (Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Zalău, Bistrița, Turda, Dej etc.)
• Dezvoltarea unor forme de turism specializate: religios, piscicol.
• Punerea integrală în valoare a resurselor turistice climatice montane prin sporturi de iarnă.
• Diversificarea dotărilor și amenajărilor pentru practicarea turismului de aventură.
• Realizarea de amenajări turistice integrate interregionale.
• Valorificarea oportunităților turismului de tranzit.
• Conturarea de circuite turistice tematice.
• Crearea unei oferte turistice autentice.
• Accesibilitate asigurată la obiectivele turistice.
• Înființarea unui Centru Regional de Management și Coordonare Turistică.
• Forță de muncă specializată în turism.
• Promovare internă și externă susținută, incitantă, atractivă.
• Stabilirea unui raport corect între prețuri și calitatea ofertei
• Măsuri pentru creșterea circulației turistice în regiune

Atractivitatea apelor

Ca urmare a evaluării realizate, cele mai atractive râuri sunt Crișul Repede, Someșul Mic, Someșul Cald, Crișul Negru, Bistrița Ardeleană, Lăpuș, Someș, Crasna, Vișeu, Săsar, cu o atractivitate turistică dată și de spectaculozitatea unor sectoare de râu, prin prezența unor chei/defileuri. Se impune, așadar, amenajarea tuturor malurilor sectoarelor de râu ce traversează marile centre urbane.

O altă categorie de obiective hidrografice cu impact turistic sunt lacurile (50 inventariate în cazul de față), fie că vorbim de lacuri naturale sau de sorginte antropică, datorită unui cumul de însușiri atractive precum pitorescul peisajului în care sunt cantonate, activități de agrement nautic (înot, canotaj), pescuit, cură balneară pe bază de apă sărată sau nămol etc.

În ceea ce privește ariile protejate (147 identificate în cazul Regiunii de Nord-Vest), cea mai pretabilă formă de turism este ecoturismul, cu impactul cel mai scăzut asupra mediului înconjurător.

Cetăți, fortificații, castele și biserici

Specialiștii UBB consideră ca stringente intervențiile la cetățile medievale periclitate, amânarea acestora riscând să conducă la ștergerea lor de pe harta turistică a regiunii.

Răspândirea extrem de largă în teritoriu a bisericilor facilitează accesarea lor de un număr mare de vizitatori aferenți turismului rural, turismului cultural sau de tranzit. Astfel, studiul recomandă că pentru etapa de dezvoltare pe termen scurt a turismului regional, 2020- 2027, importantă este salvarea de la degradare a unor biserici, reconstrucția lor și includerea în peisajul atractiv al localităților unde sunt situate, cu scopul exploatării prin turism rural, turism de tranzit sau turism religios (în cazul unei localizări favorabile în raport cu centrele principalelor pelerinaje).

În cazul mănăstirilor – cele mai atractive obiective religioase – prioritară este includerea lor, alături de biserici și catedrale, în circuite turistice religioase pe criteriul interrelațiilor spațiale mijlocite de localizarea învecinată, existența unei rețele de căi de transport conective, practicarea aceluiași cult religios, tradiția pelerinajelor existente etc.

De asemenea, pentru mănăstirile Săpânța-Peri (cea mai înaltă construcție religioasă din lemn din Europa!), Rohia și Nicula (datorită patrimoniului lor cultural remarcabil) se impune o promovare națională și internațională mai insistentă, inclusiv prin introducerea lor în circuitul european Via Mariae: Częstochowa-Mariazell-Máriapócs-Șumuleu Ciuc-Međugorje.

Monumente de tip statuar

Când vine vorba de statui, grupuri statuare și busturi, în top 10 figurează majoritar monumente din municipiul Cluj-Napoca, alături de Oradea, Moisei și Turda, intervențiile de valorificare turistică sunt reduse, mergând spre semnalizarea lor turistică și crearea unei baze de date virtuale cu elementele cele mai reprezentative.

Potențialul atractiv al centrelor urbane

Unele centre urbane dispun de resurse valoroase, însă acestea sunt utilizate în mică măsură, doar pe plan local, din lipsa unor investiții: Târgu Lăpuș (apă minerală și gaze mofetice), Gherla (apă minerală și nămol sapropelic), Cluj-Napoca (apă minerală și nămol sapropelic), Săcueni (apă oligominerală și geotermală), Dragomirești (apă minerală pentru cură internă și externă).

Municipiile reședință de județ concentrează principalele resurse turistice antropice oferind posibilitatea practicării mai multor tipuri și forme de turism. Pe primele locuri în clasament se situează Cluj-Napoca și Oradea, principalele centre urbane ale regiunii, ce oferă o paletă largă de posibilități de practicare a turismului, de la cel cultural, care primează în cazul majorității centrelor urbane, la alte forme mai specifice cum este turismul de afaceri și profesional, de îngrijire a sănătății, turismul evenimentelor artistice și sportive aflate în plin proces de dezvoltare.

Infrastructură turistică

Pe primul loc se situează Cluj-Napoca, care dispune de o mare diversitate a facilităților pentru recreere, agrement și de tip SPA & wellness, la care se adaugă un număr ridicat a structurilor de primire turistică de diferite tipuri. Este urmată de Oradea și Borșa, cea din urmă fiind favorizată de infrastructura pe care o deține ca stațiune turistică de interes național, pretabilă pentru practicarea sporturilor de iarnă și vară, pentru drumeții montane și îngrijirea sănătății.

Infrastructură de transport

Pentru evaluarea infrastructurii de transport au fost luate în considerare principalele căi de acces utilizate de turiștii români sau străini. În cazul indicatorului acces la autostradă, au primit punctaj maxim toate centrele urbane din Regiunea de Nord-Vest care au deja ieșire sau vor fi conectate la ieșirile de pe autostrada A3, la finalizarea acesteia.  Pe primele două locuri se situează, din nou, Cluj-Napoca și Oradea, cu punctaj maxim în cazul tuturor celor trei indicatori analizați.

Atracții turistice neconvenționale

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest apar câteva posibile locații ce valorifică atributul „straniu”, fiind percepute fie ca spații bântuite fie ca locuri unde s-au înregistrat fenomene de paranormal. Primul caz este cel al Pădurii Hoia.

Cel mai mare impact turistic la ora actuală în Regiunea de Nord-Vest îl au locațiile cu caracter insolit, cum este cazul celor ce valorifică teme originale, puternic mediatizate pe plan internațional: Piatra Fântânele (Mitul Dracula), Pădurea Hoia-Baciu din Cluj-Napoca, castelul Bánffy din Bonțida, Munții Țibleș sau Cetatea Ardud, toate locațiile pretându-se turismului de aventură, al senzațiilor tari.

Centrele urbane Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare polarizează un segment important de turiști din prisma apariției unor spa-uri. Ținând cont de numărul ridicat de stațiuni balneo-climaterice existente în Regiunea de Nord-Vest, dar fără o orientare spre turismul de wellness, considerăm oportune investițiile în acest sector.

Modalități de prioritizare a atracțiilor neconvenționale:

• Crearea unui parc tematic „Dracula Land” (cu baze de cazare, dezvoltare servicii turistice, telecabine etc.) Piatra Fântânele – existența Castelului Dracula din P. Tihuța; – Mitul Dracula recunoscut internațional prin ochii lui Bram Stoker; – interesul unor investitori pentru acest tip de parc
• Crearea unui parc tematic Pădurea Hoia-Baciu – notorietatea internațională a locației asociată OZN-urilor sau ca locație bântuită, intens promovată în mass-media; – existența unor trasee turistice în Pădurea Baciu; – existența unui parc etnogalactic
• Promovare terenuri de golf sau crearea altora noi Baciu/Sânpaul/Ineu – existența unor terenuri de golf în regiune; – individualizarea mai scăzută a turismului de lux
• Înscrierea Cimitirului Vesel pe Ruta Europeană a Cimitirelor Cimitirul Vesel din Săpânța – unicitatea cimitirului; – nr. ridicat de vizitatori/an; – existența unui alt cimitir pe Ruta Europeană a Cimitirelor (Cimitirul Central din ClujNapoca).
• Crearea unor pachete turistice personalizate și circuite turistice prin introducerea unor atracții turistice neconvenționale Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bistrița – existența unui segment de turiști consumatori ai turismului experențial; – existența altor resurse culturale în aceste locații; – costuri minimale.
• Dezvoltarea și multiplicarea unor produse ale turismului de nișă Stațiunile turistice din areal (Sângeorz Băi, Ocna Șugatag, Turda etc.) – existența unor resurse de sare, ape minerale/termale,; – existența unor unități de SPA/wellness; – stațiuni de interes local și național.

Unitățile de cazare- o problemă

Obiectivele turistice și infrastructura existentă nu sunt repartizate uniform în spațiu, fapt ce creează disparități semnificative nu doar la nivel regional, dar și la nivel local.

Numărul structurilor de primire turistică a crescut de la 292, în anul 2000, la 658 până în anul 2010 (125%) și cu încă 71,3% în perioada 2010-2018, în pofida efectelor crizei economice. În anul 2018, în Regiunea de Nord-Vest s-au înregistrat 1.127 unități de cazare (13,3% din totalul structurilor de primire turistică existente la nivel național), ocupând locul al treilea după regiunile Centru și Sud-Est.

Conform numărului de unități de cazare, predomină pensiunile agroturistice (46,1%), urmate de hoteluri (17,5%) și pensiuni turistice (16,9%). Însă, unitățile de cazare respective nu sunt repartizate uniform pe teritoriul regiunii, cele mai multe unități fiind concentrate în județul Cluj (28%), urmat de județul Bihor (23,8%) și județul Maramureș (23,4%), în timp ce în județul Satu-Mare regăsim doar 6% din totalul structurilor de primire turistică. În cadrul localităților urbane, cele mai multe unități de cazare sunt prezente în Cluj-Napoca (117), urmat de Baia-Mare (45), Oradea (43) și Satu-Mare (24), iar în cadrul localităților rurale, în comunele Sânmartin (jud. Bihor) (117 unități), Boghiș (jud. Sălaj) cu 56 unități de cazare și Sâncraiu (jud. Cluj) cu 32 structuri de primire turistică.

Analizând distribuția teritorială a unităților de cazare, reiese că există o serie de zone geografice fără niciun fel de tip de cazare, conform statisticilor naționale. Cel mai evident exemplu este reprezentat de Câmpia Transilvaniei, cuprinzând o multitudine de zone de interes local și regional care – în urma dezvoltării capacității de cazare turistică – ar putea intra în circuitul turistic regional. Tot în Câmpia Transilvaniei, în partea de nord-vest a județului Cluj (Dealurile Clujului și Dejului), în afara orașului Gherla și Dej statisticile oficiale arată o lipsă totală a capacităților de cazare în detrimentul existenței unor resurse turistice antropice (orașul baroc din Gherla – biserica franciscană, biserica armeano-catolică, sinagoga, portul popular și tradițiile populare de la Sic, Castelul Bánffy din Bonțida, Răscruci, Dăbâca etc.) și naturale (parcul balnear Toroc, stufărișul de la Sic, salina de la Dej).

Din datele prezentate rezultă că una din problemele principale ale turismului din Transilvania de Nord este reprezentată de existența comunelor cu un potențial turistic ridicat sau foarte ridicat, dar care nu dispun de niciun fel de unitate de cazare. A doua problemă majoră este legată, în schimb, de calitatea infrastructurii existente. Trebuie menționat faptul că în Regiunea de Nord-Vest există doar 6 hoteluri de 5 stele, dintre care patru se regăsesc în județul Cluj și câte unul în județele Bihor și Bistrița-Năsăud. Hotelurile cu cel mai înalt nivel de confort lipsesc în totalitate din județele Satu Mare, Sălaj și Maramureș.

Dintre cele 5 pensiuni agroturistice cu 5 flori, un număr de trei se regăsesc în județul Cluj și câte una în județele Maramureș și Sălaj. Aceste două aspecte explică parțial performanțele economice modeste ale activității turistice din regiune, oferind în același timp motivul pentru care cererea turistică internă dar și cea de peste hotare este încă redusă (chiar dacă, în ultimii ani, se poate observa o creștere continuă).

Dacă luăm în considerare capacitatea de cazare turistică în funcțiune (numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistice, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise unitățile respective), se poate constata o creștere aproape continuă a acestui indice în perioada 2010-2018 (46,6%).

Totuși, în privința acestui indicator în cadrul Regiunii de Nord-Vest se poate observa o diferență semnificativă atât în cazul județelor, cât și în cazul localităților. Pe primele două poziții cu valori similare se situează județele Cluj și Bihor (30,2% respectiv 29,9% din totalul capacității de cazare înregistrată la nivelul regiunii), fiind urmate de județul Maramureș (20,6%), pe când treapta inferioară a ierarhiei este ocupată de județul Sălaj (5,3%).

Poziția municipiului Cluj-Napoca este unipolară în cadrul județului, acesta concentrând peste 60% din capacitatea de cazare turistică în funcțiune, indicele respectiv de abia ajungând la 5% în cazul altor localități din județ. O polarizare ridicată se observă și în cazul județului Bihor, unde municipiul Oradea, alături de localitatea Sânmartin, concentrează 80% din capacitatea de cazare turistică în funcțiune.

• Numărul unităților de cazare și a capacității de cazare turistică din Regiunea de Nord-Vest a înregistrat o creștere continuă în perioada 2010-2018;
• județele cu cel mai ridicat număr de unități de cazare sunt Cluj, Bihor și Maramureș, concentrând peste 80% din numărul total al structurilor de cazare turistică la nivel regional;
• în cazul structurilor de primire turistică în funcțiune, ponderea cea mai mare aparține pensiunilor agroturistice și hotelurilor, importanța cabanelor și a infrastructurilor de cazare aferente turismului montan fiind în descreștere;
• prezența redusă a lanțurilor hoteliere internaționale; · observăm atât existența zonelor cu potențial turistic ridicat dar care – conform datelor statistice – nu dispun de unități de cazare, cât și a centrelor urbane cărora le lipsește în totalitate infrastructura turistică (structuri de primire turistică, agenții de turism);
• există diferențe semnificative în privința concentrării infrastructurii turistice, atât la nivel județean cât și la nivel local.

Accesibilitate

Lipsa sau lungimea redusă a autostrăzilor îngreunează mobilitatea persoanelor și face ca fluxul de turiști să fie direcționat spre alte zone. Finalizarea autostrăzii Borș – Oradea – Zalău – Cluj-Napoca – Turda – Brașov va scurta timpul de călătorie către principalele centre turistice ale regiunii, înlesnind accesul în județele mai slab dezvoltate și conectând rețeaua de drumuri la infrastructurile de transport pe direcția est-vest, asigurând legătura cu Europa de Vest.

Principalele probleme legate de infrastructura de transport sunt: 

• lipsa rețelei de drumuri rapide și a autostrăzilor adecvate care ar favoriza accesul la stațiunile turistice și ar asigura legăturile cu poli de dezvoltare din regiunile vecine (Sibiu, Timișoara); ·
• gradul insuficient de modernizare a drumurilor județene;
• densitatea redusă a rețelei rutiere, mai ales în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud, precum și în partea sudică a județului Bihor, zone care dispun de un potențial turistic ridicat dar care nu sunt valorificate la maxim tocmai din cauza accesibilității reduse;
• supraaglomerarea orașelor mari datorită lipsei traseelor de ocolire, insuficiența locurilor de parcare și a pistelor pentru bicicliști; · lipsa și slaba dezvoltare a infrastructurii de transport feroviar, prezența redusă a liniilor electrificate.

Domeniul schiabil în Regiunea de Nord-Vest are o dezvoltare modestă, cu pârtii scurte, dispuse la altitudini relativ reduse, având în vedere condițiile potențiale de care dispune. Lungimea totală a pârtiilor este de 29,6 km, de dificultate 83% în județele Cluj și Maramureș. Jumătate din ele nu sunt clasificate după gradul de dificultate. Transportul pe cablu este strict legat de domeniul schiabil, neexistând aici transport pe cablu pentru alt tip de turism (de exemplu, tururi panoramice).

În anul 2018, din totalul numărului de turiști străini sosiți în regiune, cea mai mare pondere la nivel de județ o reprezintă județul Cluj (21,6%), urmat de Maramureș (14,7%), pe ultimul loc în această privință situându-se Satu Mare (11,3%). Raportul mediu la nivel de regiune este de aproximativ un turist străin la cinci turiști români, acest raport fiind mai mic în cazul județelor din vârful clasamentului, unde circulația turiștilor străini este mai ridicată. În același an, cel mai vizitat oraș din regiune a fost Cluj-Napoca (477.577 turiști), urmat de Oradea (250.395 turiști) și Baia Mare (103.305 vizitatori), iar în cazul localităților rurale situate în afara zonelor metropolitane pe locurile fruntașe găsim comunele Tiha Bârgăului (10.155 vizitatori) și Ocna Șugatag (9.684 turiști cazați), alături de Stațiunea Beliș (9.632 vizitatori).

Față de ceilalți indici analizați, în cazul numărului de înnoptări ierarhia județelor și a localităților polarizatoare se modifică: județul Cluj este devansat de județul Bihor, iar municipiul Cluj-Napoca de localitatea Sânmartin. Aceasta se datorează în principal perioadei de ședere a turiștilor: dacă în Cluj-Napoca, perioada de ședere a turiștilor în anul 2018 a fost 1,9 nopți (având în vedere prezența turismului de afaceri și a turismului tranzit), în cazul localității Sânmartin, acest indice s-a ridicat la 4,1 nopți, fenomen specific turismului balnear practicat mai ales de turiștii veniți în scop de agrement, odihnă și/sau vindecare (mare parte a tratamentelor fiind subvenționate de stat). De fapt, aceste două localități contribuie cu 49,4% la traficul turistic al Regiunii de Nord-Vest. Pe locul trei se situează municipiul Oradea, cu aproape 460 mii înnoptări, ceea ce contribuie cu 12,6% la traficul turistic al regiunii, urmat de municipiile Baia Mare, cu 186 mii înnoptări (reprezentând 5,1% al traficului turistic regional), Bistrița cu 115 mii înnoptări, Satu Mare cu 64 mii înnoptări și Turda cu 58 mii înnoptări, contribuind cu valori între 2-3% la traficul turistic al regiunii.

Circulație turistică de peste 6 milioane vizitatori anual (prag atins până în 2030)

Dezvoltarea infrastructurii turistice, asociată creșterii gradului de interconectivitate prin forme de transport modal și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, poate contribui la generarea unui flux de turiști masiv.

În acest sens, este necesară:

• dezvoltarea infrastructurii de cazare prin implementarea unui program național de investiții „Nicio comună fără o pensiune turistică!”;
• apariția de noi stațiuni turistice ca puncte atractoare și de disipare spațială a turiștilor;
• funcționalizarea centrelor de informare turistică existente (la ora actuală, în Franța numărul de turiști sosiți este de 81,57 milioane persoane, media intervalului 2008- 2017, cu aproximativ 3.000 CIT-uri, în vreme ce în România, pentru același interval temporal, numărul de turiști sosiți este de abia 8,56 milioane turiști);
• diversificarea unor oferte turistice pentru categorii diverse de turiști internaționali și creșterea duratei de înnoptare prin multiplicarea activităților de petrecere a timpului liber oferite vizitatorilor.

Mai multe informații despre profilul turistic și strategia de dezvoltare a turismului în Regiune de Nord-Vest puteți afla din lucrarea „Evaluarea potențialului turistic al Regiunii de Nord‐Vest-Strategie de valorificare”, coordonată de cercetătorii Pompei Cocean și Ana-Maria Pop, disponibilă la Editura Școala Ardeleană.

Cartea a fost elaborată sub egida Centrului de Geografie Regională din cadrul Facultății de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Lucrarea însumează rezultatele proiectului „Servicii de consultanță – studiu privind inventarierea, evaluarea și prioritizarea punerii în valoare a resurselor turistice din Regiunea de Dezvoltare Nord‐Vest”