„Tribul” lui Vasile Dâncu, în căutarea Forței

În jur de 300 de persoane au participat sâmbătă, 25 aprilie, la lansarea volumului „Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la Generația Facebook”, semnată de sociologul Vasile Sebastian Dâncu, președinte al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și director al publicației Transilvania Reporter.

„Tribul” s-a strâns la ora 12.00 fix, în jurul microfonului amplasat lângă cortul Târgului Gaudeamus din Piața Unirii. Primul vorbitor, ex-directorul SRI, George Cristian Maior, a rememorat momentele când, împreună cu autorul cărții, a suferit aceleași dezamăgiri în Parlament, cu privire la felul în care se construia politica post-decembristă și a subliniat scepticismul pe care îl transmite cartea: „Această carte emană scepticism față de ceea ce se întâmplă în politică și îți oferă cadrul pentru a o putea îmbunătăți”. Potrivit lui G. C. Maior, cartea lui Dâncu „surprinde evoluția de la «modernitate» la post-modernitate în politica românească.”. „Facebook-ul este o evoluție bună în acest sens, dar este și o provocare pentru oamenii politici, de a lua deciziile care se bazează pe raționalitate, chiar dacă ele sunt împotriva unui curent de moment”, a remarcat fostul director al SRI.

[stextbox id=”custom” caption=”Apariție editorială” float=”true” width=”300″]„Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la Generația Facebook” a apărut la Editura „Școala Ardeleană”. Cartea numără 318 pagini, în care sunt reunite 65 de eseuri și analize politice. Volumul costă 35 de lei și poate fi cumpărat de la standul editurii de la Târgul de Carte Gaudeamus.[/stextbox]Istoricul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, a fost următorul dintre vorbitori, el explicând prezența sa la microfon prin faptul că lucrarea lui Vasile Sebastian Dâncu este una legată de istorie. „Lucrarea de față, ca și celelalte ale autorului, este o carte de istorie recentă, de o contemporaneitate flagrantă, care te pătrunde prin toți porii”, a spus Ioan-Aurel Pop. Acesta a continuat, explcând că volumul este unul despre dezagregarea comunității într-o societate bolnavă: „Este o carte despre risipire, deoarece ne-am risipit în triburi, în detrimentul comunității. Este o carte despre maladiile noastre contemporane, una dintre acestea fiind că nu mai știm să comviețuim”. Profesorul a încheiat, însă, într-o notă temperat-optimistă, spunând că nu este și cazul Clujului: „Nu mai știm să conviețuim, nu aici, la Cluj, aici la Cluj încă știm, ci la alte niveluri.”

Profesorul universitar Aurel Codoban a luat apoi cuvântul, încercând să găsească locul geometric al scrierilor lui Dâncu între curentele de gândire contemporană. „Nu este metafizică intelectualistă, nu este nici un sociolog care face jurnalism”, a stabilit filozoful de la bun început. Apoi a făcut trimiteri la texte reunite în volumul „Triburile”, comparând un portret al lui Dan Diaconescu cu proza lui Borges iar eseul „Singuratatea Estului și tristețea păpușilor de cârpă” asemuindu-l cu peliculele lui Tarkovski. La final, a tras concluzia: proza lui Dâncu „aparține unei sociologii a realismului poetic”. Înainte de aceasta, el a dat și o definiție spirituală a intelectualului:

Intelectualul este cel care cumpără mai multe cărți decât va putea citi vreodată.

Aurel Codoban, filozof

După istoricul Ioan Bolovan, care a vorbit despre rolul „Grupului de la Cluj” în încercarea de a reforma clasa politică românească, a luat cuvântul poetul Ion Mureșan. Acesta a vorbit cu umor despre expresivitatea autorului. „Autorul are o poftă de concret și de real teribilă. Oriunde deschizi cartea găsesc o frază memorabilă”, a spus acesta, după care a recitat poemul „Speranță”.

Deși nu figura în programul inițial, șefa Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Irina Petraș, a luat cuvântul după aceea. „Am ținut să intervin fiindcă am văzut prezența foarte masculină a vorbitorilor”, a spus aceasta, în aplauzele „tribului”. Din punct de vedere stilistic, ea a remarcat că Vasile Dâncu – de curând membru al USR – are permanent „acces la cuvântul potrivit”.

Cuvântul de încheiere i-a aparținut autorului. Acest a pledat din nou pentru o coagulare a societății, în jurul valorilor autentice, și a vorbit despre „Forță”. Nu cea din Războiul Stelelor, dar una metaforic asemănătoare. „Încerc să descopăr o forță care există în societatea noastră, care ne ține împreună, care ne face să ne trezim de dimineață și să mergem la lucru. Nu am reușit încă să îi dăm un nume. Am încercat să caut părți din această ideație, să îi zic așa. Ea este acolo, dar nu am reușit încă să o descoperim pe deplin. Mă bucur foarte mult că nu mă lăsați singur în această încercare. Trebuie să ne întoarcem la căutarea oamenilor autentici. Acesta este lucrul pe care îl are în comun tribul nostru”, a fost mesajul transmis de autorul volumului.

Încerc să descopăr o forță care există în societatea noastră, care ne ține împreună, care ne face să ne trezim de dimineață și să mergem la lucru.

Vasile Dâncu, sociolog

La lansare au asistat lideri de clanuri administrative (prefectul Gheorghe Vușcan), membri în sfaturile gentilice (deputatul Aurelia Cristea, consilierul județean Remus Lăpușan), mari șefi ai familiei financiar-bancare (Președintele Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă), dar și căpetenii de triburi cu altă ideologie (primarul Emil Boc), precum și numeroși tribali îndrăgostiți de carte, de toate vârstele și categoriile.

Mai jos, o galerie de Dan Bodea

[maxgallery id=”69316″]