Transportul public din Cluj se leagă la priză

O „echipă” formată din 11 autobuze electrice este tot mai aproape de primele „meciuri” de pe străzile Clujului, orașul de pe malul Someșului Mic urmând să devină astfel primul oraș din România care are în flota destinată transportului public de persoane autobuze 100% electrice. Termenul a fost puțin depășit, vor ajunge în luna mai și nu în aprilie, însă studiile internaționale realizate în alte orașe în care transportul public se îndreaptă „spre priză” arată faptul că avantajele sunt palpabile, iar multe dintre efectele pozitive pot fi simțite la scurt timp după ce mașinile electrice ajung pe străzi.

În contextul în care municipalitatea încă nu a montat stațiile de alimentare cu energie electrică pentru noile autobuze, mașinile electrice produse de către polonezii de la Solaris, vor circula pe străzile orașului cel mai probabil la începutul acestei veri. Fiecare autobuz a costat 500.000 de euro, finanțarea fiind asigurată din fonduri elvețiene.

Piața crește de la o zi la alta

Cu achiziția celor 11 autobuze electrice, Cluj-Napoca va fi primul oraș din România care are în flota de transport public astfel de mașini. Piața globală însă are un avânt demn de luat în seamă, iar studiile internaționale indică China drept viitor lider al acestui sector. La fiecare cinci săptămâni, pe străzile orașelor chinezești apar nu mai puțin de 9500 de autobuze electrice, iar la acest capitol, Shenzenul este lider detașat: încă din decembrie 2010, când lumea privea autobuzele electrice ca pe niște jucării fără viitor, orașul Shenzen avea întreaga flotă de 17.000 de autobuze formată exclusiv din mașini electrice.

Până în anul 2025, autobuzele electrice vor reprezenta 50% din totalul mijloacelor de transport la nivel global. Nu este un simplu vis ecologist, ci concluzia unui studiu realizat de către Bloomberg New Energy Finance. Potrivit documentului publicat în februarie 2018, China va fi domina această piață, atât din punctul de vedere al utilizării acestor vehicule, cât și în privința producției.

Numărul total de autobuze electrice ar urma să se tripleze până în 2025 și să ajungă astfel de la aproximativ 386.000 de unități, la peste 1,2 miliarde. Raportul mai arată faptul că, până în 2025, China va avea pe străzile orașelor sale 99% dintre autobuzele electrice disponibile pe mapamond.

„China va fi liderul aceste piețe datorită strategiei agresive cu care abordează orașele, dar și datorită suportului pe care această industrie îl are pe plan național. Orașe din toate lumea văd din ce în ce mai mult în autobuzele electrice o modalitate de reducere a poluării aerului, iar exemplul oferit de Paris și Amsterdam va face ca, în câțiva ani, trecerea către autobuze cu zero-emisii de noxe să fie un lucru tot mai comun”, spune Aleksandra O’Donovan, analist în cadrul BNEF.

Potrivit BNEF, autobuzele electrice vor fi în continuare mai scumpe decât cele clasice, însă raportul arată că, luând în considerare costurile cu carburantul și întreținerea, mașinile electrice folosite pentru transportul în comun devin mai profitabile pe termen lung. Mai mult, pe măsură ce bateriile vor avea prețuri din ce în ce mai mici, se preconizează faptul că, în 2025, prețurile de achiziție ale autobuzelor electrice vor fi deja similare cu cele ale autobuzelor clasice.

Avantaje pe termen lung și nu numai

În încercarea de a face și orașele românești mai prietenoase în privința mediului înconjurător, autoritățile locale sunt tot mai preocupate de amprenta de carbon pe care au comunitățile. Mai pe șleau, cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră pe care un oraș o are. Cum traficul este un important factor ce influențează acest indice, introducerea transportului public în comun cu mașini electrice este tot mai des pe ordinea de zi. Dar, spun specialiștii, problema nu se rezolvă dacă energia electrică este produsă prin folosirea de combustibili fosili. Din fericire, România are un raport bun din acest punct de vedere, asta chiar și în contextul în care investițiile în energia solară și cea eoliană nu sunt prea multe.

Potrivit green-report.ro, producția de energie electrică a României, în anul 2016, a fost realizată în proporție de 42,38% din surse regenerabile, iar restul de 57,62% din surse convenționale, potrivit datelor prezentate în raportul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energie (ANRE) privind rezultatele monitorizării pieței de energie electrică.

Recent România a fost clasată pe poziția 24 din 127 în Indicele Global de Performanță Energetică al Forumului Economic Mondial. Acesta este realizat pe 18 indicatori care acopere trei domenii-cheie: creșterea economică și dezvoltare (măsura în care arhitectura energetică a unei țări sau provenineța energiei, furnizate și gestionate, susține sau diminuează creșterea economică), impactul asupra mediului și accesul la energie și securitate (măsura în care o sursele de energie sunt sigure, accesibile și diversificat).

Dincolo de mediu, introducerea autobuzelor electrice în rețeaua de transport în comun este și un pas spre creșterea gradului de tehnologizare a orașelor. Cel puțin în România, autobuzele electrice nu aduc doar beneficii de mediu, ci și în materie de eficiență. Flotele existente în orașele mari ajung să fie chiar mai vechi de 20 de ani, astfel că eficiența lor este cel puțin discutabilă. Autobuzele electrice vin însă și cu tehnologia necesară pentru o mai bună eficiență a linilor și dispun de echipamente care să ofere date mai bune cu privire la consum, viteze de deplasare sau grad de utilizare. În plus, a avea autobuze electrice este doar primul pas către o altă provocare a viitorului: transportul public autonom la suprafață.

„Următorul mare pas este reprezentat de autobuzele autonome și, în general, de transport public robotizat. În Helsinki deja avem proiecte în acest sens și cred că în maximum cinci ani, mașinile autonome vor deveni o realitate în sistemele de transport public. Avantajele sunt mari, pentru că în orice sistem de acest fel, costurile cu salariile sunt de aproximativ 15%. Sigur, nu cred că ar fi un lucru bun ca, la un moment dat, toată lumea să dețină o mașină autonomă. În nici un caz. Viitorul va fi al transportului public cu mașini autonome, pentru a avea mai puține mașini, dar pentru a avea un trafic mult mai bine organizat”, explică Antti Vuorela, cercetător în cadrul departamentului de transport public din Helsinki.

 

[stextbox id=’custom’ caption=’Investițiile continuă’]

Nici nu au ajuns bine cele 11 autobuze electrice că Primăria Municipiului Cluj-Napoca pregătește o nouă „infuzie” de electricitate în flota Companiei de Transport Public Cluj-Napoca. Astfel, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, primarul Emil Boc a anunțat faptul că instituția pe care o conduce a depus o cerere de 100 de milioane de euro pentru finanțarea unui proiect de modernizare a transportului public cu autobuze electrice.

„Primăria Cluj-Napoca a depus cereri de finanțare de peste 100 de milioane de euro pentru susținerea transportului electric nepoluant în oraș: 30 autobuze electrice, 50 troleibuze și 24 tramvaie. Municipiul Cluj-Napoca are alocată prin Axa 4 din Programul Operațional Regional 2014-2020 suma de 45 milioane euro. Până acum, am depus cereri de finanțare în procent de aproximativ 220%, conform precizărilor că vor fi alocate sume suplimentare in baza documentelor europene și guvernamentale care permit supracontractarea cu până la 200%. De asemenea, suntem pregătiți pentru situația în care se vor realoca bani de pe alte programe operaționale sau în eventualitatea în care nu se depun suficiente proiecte la nivel național. Cererile de finanțare intră în faza de evaluare la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest urmând ca, după ce acestea trec de toate etapele de evaluare, să fie transmise către Autoritatea de Management a POR pentru semnarea contractelor de finanțare. Primăria Cluj-Napoca și Compania de Transport Public vor susține și din resurse proprii, pe lângă fondurile europene disponibile, trecerea la un transport public nepoluant în oraș, după modelul orașelor europene cu politici publice de susținere a transportului public nepoluant”, se arată în postarea lui Emil Boc.

[/stextbox]