Spitalul Regional de Urgență Cluj stă deja pe un butoi cu pulbere

De construirea unui spital regional de urgență la Cluj se vorbește de aproape un deceniu și jumătate. Era anul de grație 2004, când proiectul unui asemenea obiectiv a fost anunțat cu surle și trâmbițe de către fostul șef al județului, liberalul Marius Nicoară. Dacă facem un minim efort de memorie, ne amintim că tot pe atunci România era cuprinsă de o emulație fără precedent. Se tăiau panglici pentru te miri ce proiecte, se vorbea de autostrăzile care vor împânzi țara de-a lungul și de-a latul, se vorbea de bani, de bani mulți, de finanțări străine, de companii ce ne vor lăsa mască cu experiența și profesionalismul lor. Și câte și mai câte.

În toată nebunia de atunci și-a făcut loc cu coatele și proiectul de construire la Cluj a unui spital nemaivăzut, care să deservească bolnavii din nord-vestul țării. Detaliile erau și ele amețitoare: 800 de paturi, 37 de secții medicale, de echipamente de ultimă generație, de heliport etc, toate astea pentru o sumă ce se învârtea în jurul a 150 de milioane de euro. S-a găsit și terenul unde urma să fie ridicată minunea, undeva pe raza comunei Apahida, în zona Câmpenești. Mai rămânea doar să fie suflecate mânecile și să se treacă la treabă.

Însă cum la români minunile nu țin decât câteva zile, ce să vezi? Totul s-a pleoștit după ce guvernul de atunci nu a îndrăznit să prindă la finanțare un asemenea proiect, iar tot entuziasmul s-a risipit precum vântul pe lacurile din Câmpenești. Rămași cu buzele umflate, oamenii și-au văzut de ale lor, iar praful s-a pus tot mai greu pe proiectul celui mai spectaculos spital din țară.

După câțiva ani, Ministerul Sănătății a promis construirea nu a unuia, ci a mai multor asemenea spitale. La Cluj, că doar aici a început totul, Iași și Craiova, investiție pentru care Guvernul României a negociat cu Comisia Europeană alocarea a 150 milioane de euro reprezentând contribuția națională la acest proiect. Ulterior, în martie 2015, a fost stabilită majorarea procentului aferent ratei de cofinanțare națională pentru axele prioritare Dezvoltarea infrastructurii sociale și Asistență Tehnică ale Programului Operațional Regional 2014-2020.

În 2008, la cârma județului a ajuns pedelistul Alin Tișe. Fără să stea prea mult pe gânduri, acesta a tunat în stânga și în dreapta: ”Facem spitalul, dar nu se poate la Câmpenești”. Proiectul a traversat Clujul de-a lungul și s-a oprit în Florești, El Dorado-ul județului. S-a găsit și amplasamentul, pe locul unei foste unități militare. Doar că, istoria s-a repetat, iar blestemul a lovit din nou. Și tot de la Guvern, care nu avea banii necesari pentru un asemenea proiect.

Vremurile s-au mai îmbunat apoi și au început să apară și sursele de finanțare. Uniunea Europeană ne-a promis ajutorul financiar de care aveam nevoie, mai rămânea să trecem la treabă și să facem în așa fel încât oficialii de la Bruxelles să fie convinși că dau banii pe ceva ce merită. Treaba devenise chiar serioasă, pentru că era momentul propice în care să arătăm că ne dorim, la Cluj, mândria Ardealului.

Zis și făcut. S-au așezat la masă, acum cu mânecile suflecate, cei de la Ministerul Sănătății, cei de la Consiliul Județean, de la Primăria Cluj-Napoca, dar și cei din Florești, care, pe lângă blocurile ridicate de-a valma, urmau să-i facă să pleznească de invidie pe cei de la oraș cu ultra-modernul așezământ. Treaba părea să se pornească bine, toate părțile implicate au bătut palma, au stabilit termene, s-au trasat sarcini, au fost încheiate protocoale, au fost și multe descălecări la locul faptei, și, nu în ultimul rând, au fost stabilite niște reguli.

LA ÎNCEPUT A FOST ARMONIA

Regulile și stabilirea expresă a competențelor și a responsabilităților a stopat însă valul de miere ce inunda terenul fostei cazărmi comuniste. Au fost, la început, doar niște voci ridicate, apoi s-a ajuns la scandal, pentru ca într-un final să se aleagă praful de tot entuziasmul de început.

Să treci prin tot hățișul de documente emise de-a lungul anilor nu a fost ceva ușor. Ca să înțelegi ce s-a întâmplat de fapt, de ce anume au trecut ani și ani și nimeni nu vede nici măcar fundația minunatului Spital Regional de Urgență, a fost la fel de dificil.

Încercăm în cele ce urmează să deslușim ce s-a întâmplat. Nu am pornit la vânătoare de vinovați, nici măcar nu vrem capete căzute în țărâna tocită de bocancii militarilor. E important să știm de unde am plecat, și unde s-a ajuns. Pentru că, hai treacă de la noi, nu suntem obișnuiți cu respectarea de termene și nici cu asumări de responsabilități, dar ne paște un pericol real și anume acela de a nu mai vedea prea curând la Cluj construindu-se un spital de o asemenea importanță. Avem faptele celor implicați, avem documente, avem mărturii, după cum avem și întrebări. Retorice, desigur.

UNII CU LEGEA ÎN MÂNĂ, ALȚII ÎN LEGEA LOR

Pentru a nu fi acuzați de vreun partizanat, am solicitat Consiliului Județean Cluj, dar și Primăriei Florești, prezentarea demersurilor făcute în ce privește Spitalul Regional de Urgență.

Consiliul Județean Cluj

Informarea venită din partea CJ Cluj cuprinde demersurile efectuate în ultimii doi ani și începe cu înscrierea în Cartea Funciară, nr.74100, a terenului situat pe str.Avram Iancu nr. 370-374 din comuna Florești, în suprafață de 143.064 ha, evaluat la nivelul lunii septembrie 2017 la 5,6 milioane de euro, şi transferul, încheiat în 5.10.2017 prin adoptarea hotărârii de Guvern nr. 720/5.10.2017, din proprietatea judeţului Cluj în proprietatea Statului Român în administrarea Ministerului Sănătăţii.

CJ Cluj vorbește de eliberarea amplasamentului de vegetație și construcțiile militare abandonate, invocând avizele și autorizația de construire nr. 120/13.03.2018, specificând că va finaliza aceste lucrări la finalul acestui an, costul total ridicându-se la aproape 450 de mii de lei, sumă suportată integral din bugetul instituției.

”În urma întâlnirii realizate la Cluj cu reprezentanții Jaspers şi AM POR din luna februarie 2018, Consiliul Judeţean Cluj şi-a manifestat disponibilitatea şi deschiderea de a realiza Planul Urbanistic Zonal (PUZ) actualizat pentru a reglementa terenul destinat spitalului şi a reglementa modul de organizare a circulaţiilor necesare unei bune funcţionări a spitalului fiind de notorietatea traficul record, la nivel naţional, înregistrat pe drumul naţional în zona spitalului.

Necesitatea elaborării unei noi documentaţii PUZ a reieşit din două considerente şi anume cea rezultată din imposibilitatea realizării căilor de acces la spital conform soluţiilor din PUZ-ul elaborat în anul 2012 de către Consiliul Judeţean Cluj şi aprobat de către Consiliul Local al Comunei Floreşti ca urmare a autorizării de construcţii peste traseul acestuia, al doilea considerent fiind amplasarea spitalului pe o parcelă diferită faţă de varianta iniţială din 2012”, se arată în comunicarea CJ Cluj.

În luna martie 2018 a fost parafat și un protocol de colaborare între Ministerul Sănătăţii si Consiliul Judeţean Cluj prin care forul județean şi-a asumat, în principal, elaborarea PUZ necesar realizării obiectivului de investiţii, prin actualizarea celui existent,elaborarea documentaţiilor necesare infrastructurii tehnico-edilitare (branşamente, racorduri, drumuri de acces etc.) pentru funcţionarea obiectivului, și eliberarea amplasamentului de vegetație și construcţii existente aflate în proprietatea privată a judeţului.

”În baza protocolului încheiat, CJC a iniţiat elaborarea Planului Urbanistic Zonal prin personalul de specialitate propriu pentru a asigura minimizarea timpului de elaborare. În acest sens, prin cererea nr. 11303/02.04.2018 a fost solicitată eliberarea Certificatului de Urbanism pentru PUZ .  Eliberarea este de competenţa Preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, conform prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a) pct. 1 din Legea nr. 50/1991, datorită faptului că PUZ-ul se realizează atât pe municipiul Cluj-Napoca cât şi pe Comuna Floreşti. Conform prevederilor legale indicate, certificatul de urbanism se emite cu avizul primarilor. În acest sens, a fost solicitat avizul Primarului Municipiului Cluj-Napoca, care a fost eliberat deja, fiind necesar a se obține și avizul Primarului Comunei Floreşti.”, arată CJ Cluj.

Planul Urbanistic Zonal elaborat de către CJC prevede realizarea unor benzi de acces la spital dedicate mijloacelor de transport în comun, cu o linie verde spre spital şi pentru ambulanţe, pe drumul naţional, dar și realizarea unui drum nou de acces din municipiul Cluj-Napoca, cu conectare la viitoarea centură metropolitană, respectând modul de abordare cu benzi dedicate. Proiectul propune, de asemenea, şi rezolvarea nodurilor de trafic pentru a diminua la minim punctele de conflict şi a conduce, astfel, la fluidizarea circulației. Soluţiile propuse prin PUZ au fost convenite, spun cei de la Consiliul Județean, cu reprezentanţii MS, ai consultanţilor Jaspers, elaboratorii studiului de trafic, cu specialiştii locali, şi au fost validate de membri celor două comisii de urbanism, judeţeană şi municipală.

Primăria Florești

Răspunsul venit din partea Primăriei Florești începe cu precizarea că instituția ”a efectuat cu succes toate demersurile pentru dezmembrarea, parcelarea, cadastrarea și transferarea terenului în administrarea MS”, fapt contrazis însă de Consiliul Județean Cluj, prin HCJ nr.167/26.07.2017, acesta fiind de altfel și proprietarul terenului la acea dată.

Primăria Florești invocă apoi două HCL, prima 127/2007 prin care se aprobă PUZ pentru Spitalul Clinic Regional de Urgență Cluj, și a doua 108/2011, prin care se actualizează PUZ aprobat în 2007. Interesant este că în acest an, prin HCL 84/21.06.2018, la inițiativa primarului Horia Șulea, cei din Florești au aprobat o reactualizare a PUZ-ului ”pentru circulație rutieră, tramă stradală, drumuri de acces și infrastructură tehnico-edilitară” .

Aici trebuie specificat că documentația în baza căreia s-a aprobat PUZ în 2007, actualizat în 2011, a fost elaborată de către Consiliul Județean Cluj și, pentru identitate de rațiune, tot acesta, care este și proprietarul documentației, ar fi trebuit să o actualizeze. De ce nu a procedat oare la fel Consiliul local Florești în 2007 și 2011? Din analiza documentelor se constată, într-adevăr, o diferență, în sensul în care în 2007 și 2011 Consiliul Județean avea în proprietate terenul de pe str.Avram Iancu nr. 370-374 din comuna Florești, trecut între timp în proprietatea statului. Se pune acum o discuție de oportunitate însă: de ce a ținut primăria Florești, acum în 2018, să reactualizeze de una singură acest PUZ, în condițiile în care nu este proprietară a terenului de la adresa mai sus menționată și nici proprietara documentației prin care Consiliul Județean a eliberat Planul Urbanistic Zonal? Se naște firesc o întrebare: Există cumva interese ascunse, sau este vorba despre o decizie politică?

”Prin Planul Urbanistic Zonal aprobat de Comuna Florești în 2011, se reglementează inclusiv modul de acces și drumurile de legătură necesare pentru realizarea obiectivului ”Spitalul Clinic Regional de Urgență Cluj”, din comuna Florești, județul Cluj.”, se mai arată în răspunsul primăriei Florești.

Și în acest caz există un mare semn de întrebare, dacă ne gândim că, în prezent, drumurile de acces către spital, așa cum a fost reglementat în 2011, nu mai pot fi realizate întrucât de la acel moment și până în prezent, primăria din Florești a eliberat autorizații de construire pentru blocuri care blochează orice acces către terenul pe care urmează să se ridice spitalul.

În acest punct, dacă tot vorbim de căi de acces, trebuie să revenim la un aspect vital. Căile de acces către SRU Cluj se întind pe două unități administrativ teritoriale, municipiul Cluj-Napoca și comuna Florești. În acest caz, competența exclusivă de emitere a PUZ și a autorizațiilor de construire o are Consiliul Județean, potrivit art.4 lit.a a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții: ”Autorizațiile de construire se emit de președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului București, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului București, ai orașelor și comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, de președinții consiliilor județene, cu avizul primarilor, pe terenuri care depășesc limita unei unități administrativ-teritoriale”. În consecință, atît Certificatul de Urbanism nr. 792/02.08.2017, cât și autorizația de construire nr.120/13.03.2018, ”privind autorizarea de executare a lucrărilor de casare și desființare imobile în vederea eliberării amplasamentului pentru obiectivul Spitalul Clinic Regional de Urgență Florești, județul Cluj”, eliberate de primăria comunei Florești, sunt practic nule.

”Spre corecta dvs informare, Consiliul Județean Cluj încă nu a eliberat ABSOLUT NICI UN PUZ în această speță. Singurele PUZ existente în speță sunt cele eliberate de Primăria comunei Florești.

Reactualizarea PUZ a fost solicitată de beneficiarul investiției, Ministerul Sănătății, la cererea Băncii Mondiale și a consultantului international Jasper, întrucât proiectul Spitalului Regional de Urgență Florești, Cluj, a suferit o serie de modificări, în sensul că modulul construcției va fi unul mai mare, fiind nevoie de o suprafață mai mare de teren. De altfel, vă informăm că va mai exista încă un PUZ, care va privi strict amprenta la sol a modulului SRU.

Evident că există toate avizele necesare pentru PUZ aprobat prin HCL 127/2007.

Potrivit legislației în vigoare, raportat la reactualizare PUZ, este posibil ca la o investiție de interes public, o serie de avize să fie obținute PÂNĂ LA recepția investiției de către beneficiar.”, se mai arată în comunicarea primăriei Florești.

Trecând peste faptul că PUZ-ul se ”elaborează”, și nu se ”eliberează”, legea contrazice afirmațiile de mai sus. Este vorba, mai precis, de art.64 alineat 2 din Legea 350/2001 privind amenjarea teritoriului și urbanismul, în care se specifică că ”documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism modificate fără respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea şi aprobarea acestora sunt nule”, fapt care aduce cu sine și nulitatea de drept a PUZ-ului. Cu alte cuvinte, orice persoană interesată în atacarea în instanță a PUZ-ului, poate obține anularea lui, și implicit a tuturor actelor eliberate în baza PUZ-ului, adică certificate de urbanism, autorizații de construire etc.

Atenție, însă: ”Dvs afirmați ceva legat de un aviz pentru Certificat de Urbanism referitor la PUZ INTOCMIT de CJ. Dacă nu este dat acest aviz, evident nu există nici PUZ ! CJC A DORIT să reactualizeze un PUZ eliberat de Primăria comunei Florești. Lucru nepermis de legislația în vigoare. Un act se reactualizează strict de emitentul său.”

STUPOARE: CJ CLUJ NU A DAT ÎN JUDECATĂ PRIMĂRIA FLOREȘTI

Pentru a restabili adevărul, așa cum se arată și în comunicarea Consiliului Județean, PUZ-ul reactualizat pentru Spitalul de Urgență a fost prezentat și validat în ședința comună a comisiilor de urbanism ale CJ Cluj și primăriei Cluj-Napoca, și a fost înaintat, spre avizare și celor din Florești în 2 aprilie 2018. Doar că, nici până în ziua de astăzi, la peste 100 de zile, nu există vreun răspuns sau vreo poziție a celor din Florești!

Potrivit legii, cei de la Consiliul Județean aveau tot dreptul să dea în judecată primăria Florești, care trebuia să-și exprime, în termen de cinci zile, un punct de vedere vizavi de solicitarea în cauză Dar, stupoare! Se pare că actul destinat instanței a fost redactat de către Serviciul juridic al instituției în urmă cu circa patru luni, însă cei din conducerea CJ Cluj refuză, deocamdată, să-l semneze..

Revenind, primăria Florești nu este emitentul, elaboratorul acestui PUZ, ci doar l-a aprobat pe cel al Consiliului Județean, atât în 2007, cât și în 2011. De ce acum nu s-a procedat la fel?

SECRETAR DE STAT ÎN M.S: FĂRĂ TOATE APROBĂRILE, NU PUTEM CERE FINANȚARE EUROPEANĂ

”Avem de-a face cu două Unități Administrativ Teritoriale, municipiul Cluj-Napoca și comuna Florești, este firesc să fie două protocoale, toată lumea să fie implicată în acest mare proiect.

Este normal ca PUZ-ul pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj să sufere modificări și să fie reactualizat. Lucrurile sunt în schimbare față de 2011, de exemplu. Au venit și consilierii Băncii Europene de Investiții cu noi documente, deci lucrurile sunt în mișcare.

Referitor la situația semnalată (lipsa avizului de mediu n.red.), dacă răspunsul autorității locale de mediu spune că nu e necesar acest aviz în această etapă, se poate merge înainte. Ne aflăm într-o etapă care se va finaliza cu un studiu de impact și cu obținerea aprobării finale. Fără acest lucru nu se poate solicita nici măcar finanțare europeană.”, a declarat Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății .

ȘEFUL APM CLUJ: DACĂ NU ESTE ACORD DE MEDIU, PIERDEM BANII PENTRU SPITAL

Doar că, la începutul anului, Agenția de Mediu a cerut în mod expres Consiliului Județean obținerea avizelor necesare pentru începerea demersurilor de obținere a avizului de mediu privind PUZ-ul pentru Spitalul de Urgență, dovada clară că instituția nu are de gând să elibereze documentul în lipsa avizului lipsă de la primăria Florești.

”Am fost chemat de mai multe ori la București și mi s-a spus că trebuie să avem toate actele. Primăria Florești este obligată să emită acel aviz solicitat de Consiliul Județean Cluj necesar pentru emiterea Certificatului de Urbanism în vederea elaborării Planului Urbanistic Zonal.

 

La începutul anului am cerut Consiliului Județean, prin adresă oficială, obținerea acestui aviz, atât din partea Primăriei Cluj-Napoca, cât și din partea Primăriei Florești, document fără de care APM nu poate emite avizul de mediu pentru PUZ. De atunci nu am primit nimic.”, a declarat Grigore Crăciun, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Cluj .

Șeful APM o spune răspicat: ”Dacă nu există toată documentația la dosar, PUZ-ul este atacabil. Cei din Florești nu au nicio treabă aici. Consiliul Județean este partenerul Ministerului Sănătății în acest caz, nici Primăria Cluj-Napoca, nici Primăria Florești. La Iași și la Craiova, Ministerul Sănătății are ca parteneri primăriile, deoarece terenul pe care se va ridica spitalul este în proprietatea lor. La Cluj, terenul aparținea inițial Ministerului Apărării Naționale.

La Cluj, Consiliul Județean trebuie să se ocupe de obținerea avizului de mediu pentru PUZ-ul Spitalului Regional de Urgență. Dacă nu obțin de la Florești acel aviz, nu va fi PUZ, nu va fi acord de mediu, nu vedem banii europeni. Cum să riscăm să rămânem pe dinafară?”

Grigore Crăciun spune că oricum situația este deja delicată: ” Din momentul în care vor fi toate actele, inclusiv acel aviz de la Florești, va mai dura în jur de 60 de zile procedura de acordare a avizului de mediu. Oricum am dat asigurări celor de la Ministerul Sănătății că după ce vor fi depuse toate actele, o să tratăm cu celeritate acordarea avizului de mediu, avem și personalul pregătit în acest sens. În concluzie, cei din Florești trebuie să înțeleagă că se supun celor de la Consiliul Județean, deși și pînă acum au mai emis certificate de urbanism fără consultarea lor. Nu vorbim aici nici de imaginea unuia sau a altuia, de orgoliile unora sau altora, ci de riscul de a pierde niște bani europeni, de a pierde șansa de a avea aici la Cluj un spital modern care să deservească toate județele din jur.”a încheiat directorul executiv al APM Cluj.

MINISTRUL SĂNĂTĂȚII PROMITE MAREA CU SAREA ÎN AN ELECTORAL

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat săptămâna trecută că speră ca până la sfârşitul anului 2019 să înceapă construcţia a cel puţin două dintre cele trei spitale regionale – Iaşi, Cluj, Craiova -, precizând că există finanţare asigurată.

“Eu cred, sper, ca la sfârşitul anului 2019 să avem deja începută construcţia a cel puţin două dintre cele trei. Finanţarea este asigurată parţial de Comisia Europeană, respectiv 159 de milioane de euro pentru cele trei spitale, iar partea de cofinanţare va fi asigurată de bugetul de stat sau alte surse”, a afirmat ministrul.

Sorina Pintea a precizat că în acest an vor fi depuse cererile de finanţare, după care vor fi demarate procedurile de licitaţie.

“În 26 iulie vom lansa la Cluj, împreună cu reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii, draftul studiului de fezabilitate al Spitalului Regional Cluj. Cererea de finanţare pentru spitalul din Cluj va fi depusă în luna octombrie a acestui an. În mod normal, după depunerea cererii de finanţare şi aprobarea de către Comisia Europeană urmează procedurile de licitaţie”, a declarat Sorina Pintea.

Precizăm că în 2019 vor avea loc două evenimente majore electorale: alegerile europarlamentare și alegerile prezidențiale.

Tot pe 26 iulie vom afla și costurile spitalului din Cluj. În ce privește spitalul din Iași, ministrul Sănătății a anunțat pe 13 iulie că acesta va costa circa 320 de milioane de euro.