Și copiii suferă câteodată. E nevoie să fim lângă ei

Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”, de pe lângă Mitropolia Ortodoxă din Cluj, consideră necesară înființarea unui spital-cămin pentru copiii cu afecțiuni oncologice grave. În acest scop va demara un proiect care are nevoie de sprijinul autorităților, al statului și al comunității.

Și copiii suferă câteodată”, spune Bogdan Chiorean, directorul Centrului de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” din Cluj-Napoca. „Și ei au nevoie de îngrijiri speciale. De multe ori nu mai pot fi ținuți în spitale și mutați de pe o secție pe alta. Este o presiune în lanț, între spital, părinți și noi. Părinții lor, sfâșiați între durere și dragoste, ne sună și ne cer ajutorul. Iar noi nu-l putem oferi. Nu avem voie să primim la centrul nostru copii, fiind un spital pentru adulți cu boli în stadii terminale. Și este cumva de înțeles. Dar atunci, ne-am zis: hai să încercăm să facem un centru pentru copii.”

Proiectul a prins contur în mintea managerului, medic și preot, Bogdan Chiorean cu câțiva ani în urmă, pentru că apelurile părinților disperați îl urmăreau. „Nu vă pot reproduce o asemenea convorbire, pe mine mă doboară. Părinții își iubesc copiii dar, în asemenea situații, starea gravă în care se află copiii cu afecțiuni oncologice necesită îngrijiri de specialitate. Ei nu mai fac față. Aceasta este o categorie de copii care are nevoie de îngrijiri paliative. Iar altă categorie sunt cei cu boli incurabile îngrijiți de părinți ani la rând. Dar și ei, părinții, au nevoie de o săptămână-două pe an de un respiro în care să-și rezolve niște probleme sau să se relaxeze. Nu de dragul relaxării, dar ca să capete puteri să poată continua. Atunci ar trebui să existe un loc unde să poată duce temporar copilul bolnav.”

Stăm de vorbă în clădirea Centrului „Sfântul Nectarie” din Cluj-Napoca, în care toate cele 40 de paturi sunt ocupate cu pacienți oncologici, în stadii de boală avansate. Iar alți treizeci sunt pe lista de așteptare. Când a început să funcționeze, acest spital a avut un singur pacient. Era o regizoare de teatru, care aici a făcut ultimul popas. Tot personalul, 48 de oameni, se ocupau de pacientul numărul unu. Așa au descoperit, împreună, cum aveau să arate viața și moartea în acest cămin-spital.

Cu fiecare an de atunci, pacienții internați sunt tot mai mulți, iar de câțiva ani este imposibil să-i primească pe toți cei care fac cerere. Lista de așteptare aproape că dublează numărul celor din paturi. „Telefonul meu sună continuu”, ne mărturisește preotul și medicul Chiorean. „Și știu că nu mă sună nimeni de bucurie, ci ca să-mi spună că are nevoie de ajutor. E cumplit atunci când nu îl pot da. Dar asta e situația reală.”

Spitalizarea la Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” este în continuare gratuită. Deși costurile au crescut, ajungând la aproape 600 de lei pe zi per pacient, Casa de Asigurări de Sănătate poate deconta, conform actualei legislații, doar 235 de lei pentru un pacient, pe zi. Aceeași sumă neschimbată de cinci ani. Salariile personalului medical sunt mai mici decât în spitalele de stat, deși profesia este una profund solicitantă. „Dacă aș crește salariile, ar crește și costurile și nu ne permitem. Sper ca mulțumirea sufletească să fie compensatoare pentru personalul medical”, explică directorul.

Proiecte de extindere există, dar ele depind de finanțare, de resurse, de personal pregătit pentru îngrijiri paliative, de multe alte condiții prevăzute de lege.

În același timp, nevoia de ajutor specializat pentru copiii cu boli grave este tot mai presantă, iar conducerea Centrului Sfântul Nectarie a decis să demareze proiectul unui cămin-spital pentru ei.

Pentru început, este nevoie de obținerea unui imobil sau a terenului de lângă actualul centru de pe strada Cernei FN. Din discuțiile de principiu pe care directorul Chiorean le-a avut cu specialiștii, se conturează două variante: fie să primească imobilul fostului spital de hematologie, care a aparținut Fundației Gojdu, fie să-și construiască o clădire nouă lângă actualul centru cu o pasarelă între cele două clădiri și în acest caz s-ar economisi spații fiind posibil să se folosească unele utilități în comun, cum ar fi bucătăria sau farmacia.

Viitorul centru pentru copii ar avea nevoie la început de 20 de paturi. Acest lucru este determinat și de posibilitatea de a avea personal calificat. Îngrijirile paliative pentru copii sunt diferite de cele pentru adulți. Chiar și pentru adulți, până acum, doar la Brașov la Casa Speranței se făceau cursuri de specializare. De anul acesta însă, Universitatea de Medicină din Cluj a semnat un protocol cu Centrul „Sfântul Nectarie” și în sala de conferințe a Centrului se vor ține lucrări practice și cursuri cu studenții de la UMF Cluj-Napoca.

Ne-am documentat cum se face acest lucru în Occident și căutăm căi de specializare în Germania, pentru ca personalul nostru să știe ce trebuie făcut. Desigur, nu vom putea copia întocmai modele de acolo, că nu așa iese bine, trebuie să adaptăm la nevoile noastre, dar în mare parte aceste bune practici trebuie luate de la cei care le aplică demult”, spune directorul.

Cât privește finanțarea, inițiatorii proiectului sunt optimiști. „Noi ne-am tot pregătit pentru pasul acesta. Am un teanc de cărți de vizită de la oameni care ne-au cunoscut și care ne-au spus că ne-ar ajuta la nevoie. Cineva s-a oferit deja să ne facă instalațiile electrice atunci când va fi cazul. Altcineva pictează icoane și plănuiește o licitație publică, iar banii să-i doneze pentru centrul de îngrijiri paliative destinat copiilor. Soția mea coase cămăși populare, ii. Mai are puțin și ajunge la 100 de cămăși pe care la fel vrea să le valorifice în beneficiul viitorului centru, să organizeze târguri caritabile, expoziții cu vânzare. Mă întrebam unde vor face soția mea și doamna pictoriță expozițiile astea? Dar de curând un domn mi-a spus că oricând avem nevoie de spații pentru evenimente să știm că dânsul ne poate oferi. Am mai trăit asta. Am trecut prin mari încercări și cu ajutorul oamenilor din jur am reușit. Cred că așa lucrează Dumnezeu, ne validează alegerile, deschide căi, pune oamenii pe lângă tine. Dacă e o cauză bună, o cauză dreaptă, izbândești.”

Distribuie:

Postaţi un comentariu