Șeful Serviciului Permise şi Înmatriculări Auto Cluj: „Parcările subterane şi o semaforizare inteligentă ar putea fluidiza traficul rutier din Cluj-Napoca”

Traficul auto din municipiul Cluj-Napoca este tot mai greoi pe zice ce trece, în condiţiile în care parcul auto al oraşului creşte continuu, la fel cum creşte şi numărul populaţiei stabile sau a celei aflate în tranzit, iar trama stradală şi parcările rămân cam aceleaşi. Unul dintre specialiştii în probleme de  trafic auto, şeful Serviciului Permise şi Înmatriculări Auto Cluj, Dan Florian, spune că în fiecare an, numărul maşinilor care fac parte din parcul auto al judeţului Cluj creşte cu circa 11.000, ceea ce face ca judeţul şi reşedinţa de judeţ să fie cele mai aglomerate din ţară, după Bucureşti.

„În judeţul Cluj, parcul auto numără circa 240.000 de unităţi. În fiecare an anterior acest parc a crescut cu o medie de 11.000 pe an. În acest fel, la circa 718.000 locuitori, în Cluj avem o maşină la trei oameni. În 90 am pornit cu 60-65.000 de maşini în judeţ şi a crescut cu 180.000 de vehicule, de aproape patru ori. Aceasta în condiţiile în care trama stradală a rămas aceeaşi şi în situaţia în care parcările sunt organizate din carosabil, nu sunt spaţii separate. În Cluj-Napoca sunt circa 175-180.000 de vehicule înmatriculare la circa 310.000 populaţie, la care se adaugă circa 100.000 de studenţi, dintre care cel puţin 25% sunt cu maşină proprie, deci încă cel puţin 20.000 de maşini sunt ale studenţilor, părinţilor lor etc. Probabil am ajunge la o cifră reală de 200.000 de vehicule în Cluj-Napoca, la circa 400.000 de locuitori. Clujul, ca număr de populaţie este al doilea după Bucureşti şi avem, după Bucureşti, cel mai mare raport între vehicule şi număr de locuitori”, spune Dan Florian.

La populaţia stabilă din Cluj-Napoca şi la cei circa 100.000 de studenţi se mai adaugă şi cei care vin în oraşe pentru diverse alte probleme, inclusiv pentru cele legate de turismul  medical, dar sunt şi cei care doar tranzitează oraşul, ultimă problemă redusă parţial în ultima vreme prin construirea unor şosele ocolitoare.

„Intervalele cele mai critice sunt între 7.30-8.30 şi după amiaza între orele 16.00-18.00. Atunci se înregistrează cele mai mari cozi de aşteptare şi la semafoare, dar şi pe străzi întregi. Zonele cele mai aglomerate sunt aria centrală, o zonă mai fierbinte la Catedrala Greco-Catolică din Cipariu, mai e zona de defluire spre Cartierul Mănăştur dinspre Zorilor. Dimineaţa, la  intrare în Cluj-Napoca dinspre Floreşti, iar până la Agronomie sunt anumite semafoare cu treceri de pietoni care ar trebui făcute sincronizat, unde sunt nişte fragmentări care fac o aglomeraţie infernală. Mai e probabil şi intrarea dinspre Apahida, dar acolo e altă capacitate de trafic”, Dan Florian.

Dan Florian crede că o soluţie actuală, în condiţiile financiare de acum, ar fi parcările subterane amenajate în Cluj-Napoca: „Soluţia ar fi apariţia unor spaţii de parcare subterane. Într-adevăr, sunt necesare investiţii, dar la structura stradală a municipiului Cluj-Napoca nu avem alte soluţii terane. Clujul este format pe un nucleu medieval, iar în centru sunt străzi micuţe, rectangulare, n-ai ce face. În plus, Clujul este un oraş aşezat înt-o căldare, într-o groapă, între dealuri. E foarte dificil; inclusiv pe teza de doctorat am studiat puţin pe această aşezare, pentru a-i găsi nişte variante de trafic. Dar din păcate ai două, trei axe est-vest şi una nord-sud, ori într-un oraş de 400.000 de locuitori, cu circa 180.000-200.000 de vehicule e disperant”.

El spune că alte oraşe, inclusiv din străinătate, se descurcă mai bine cu traficul, dar asta şi pentru că sunt mai întinse sau aşezate în zone de câmpie, cu altă configuraţie a străzilor: „Alte oraşe, mai ales de câmpie, cum e Timişoara, Constanţa, au străzi circulare, străzi lungi, rectangulare, cu arii mari între ele. Asta permite capacităţi de stocare la semafoare destul de importante. Ori la noi avem o arhitectură stradală atipică, străzi cu capacităţi mici de stocare la semafor. Pe lângă această capacitate mică de stocare la semafor, mai ai şi parcări”.

Dan Florian vede şi o altă variantă de fluidizare a traficului rutier din Cluj-Napoca, printr-o semaforizare inteligentă pe mai multe nivele. Prin semaforizarea respectivă ar fi evaluat numărul de maşini dintr-o anumită zonă, iar alternanţa verde-roşu de la semafoare şi durata pentru fiecare culoare ar varia în funcţie de aglomeraţia de la un moment dat. În plus, prin sistemul respectiv, ar fi conectate şi coordonate semafoarele din mai multe intersecţii şi zone şi chiar ar fi oferite variante de trasee, pe străzi mai puţin aglomerate.

„O soluţie pe care o văd eu ar fi şi un sistem inteligent de semaforizare, care să poată duce o arie centrală mai largă, gen structură inteligentă pe vreo trei nivele. Un nivel de intersecţie, un nivel de stradă şi un nivel care coordonează mai multe intersecţii. Să ai senzori în aval, în amonte, să ştiu câţi am în coada de aşteptare, să ştiu care cale mi-e liberă în faţă, să ştiu pe unde redistribui traficul ca să nu am blocaje pe o direcţie. De exemplu, ai semaforul de capăt de stradă, undeva este un senzor care avertizează programul din semaforizare până unde e coada. În această situaţie sunt două variante: ori măreşti timpul de verde ca să poţi evacua, ori ciclul de semaforizare îl faci mai des, ca să poată să existe o fluenţă, chiar dacă sacadată. Un strat superior de „inteligenţă” al acestei semaforizări poate fi pe un alt nivel, ca să vadă câte maşini sunt şi în străzile din faţă şi posibilitatea de a mă conduce pe mine ca şofer pe circuitul care este cel mai optim. Adică, să nu folosească foarte mulţi aceeaşi rută şi să se creeze ambuteiaje, fiindcă de la punctul A la punctul B poţi ajunge prin mai multe părţi, să nu mergem fiecare pe unde ştim noi, să nu intri, de exemplu, prin centru, dacă nu e cazul, ci pe un drum colateral”, explică Dan Florian.