Sacrificarea mieilor de Paște, sărbătoare sau măcel?

“Să nu ucizi”, spune Biblia, dar tăierea mielului de Paște în România are o tradiție pierdută în negura timpului. Că are sau nu origini religioase, mulți dintre români consideră astăzi acest obicei drept un adevărat masacru. Iar cifrele susțin pe deplin acest fapt. Anual în România sunt crescuţi peste 8,5 milioane de miei, iar aproape 4 milioane dintre aceştia sunt sacrificaţi în perioada Paştelor. O voce tot mai auzită în legătură cu sacrificarea acestor animale pentru a satisface papilele gustative ale românilor două zile pe an este ce a veganilor, ajunși în țara noastră la un număr de aproximativ un milion.

Vegan de Cluj

La Cluj, mișcarea vegană a luat nastere în februarie 2017, fiind, după cum se intitulează, o comunitate de promovare a drepturilor animalelor. Încă de la bun început, grupul a avut un obiectiv major, și anume promovarea veganismului și a drepturilor animalelor în România. Vocea veganilor este de atunci tot mai puternică, mai ales în perioada sărbătorii pascale.

”Mai au ce căuta tradiții pline de cruzime și tortură într-o societate modernă?

Ștefana Pascalău-Constantin este unul dintre numeroșii membrii ai grupului vegan din Cluj, are 31 de ani, a terminat Academia de Muzică “Gh.Dima”,este un cunoscut artist în make-up și bodypainting, și, desigur, pasionată de bucătăria vegană, în special în ce privește dulciurile.

”Perioadele de dinaintea sarbătorilor religioase (în cazul acesta Paștele) mă fac mereu să îmi pun multe întrebări cu privire la tradițiile pe care noi le preluăm fără să le punem la îndoială de la generațiile anterioare. Faptul că un obicei durează o anumită perioadă de timp face ca acesta să devină moral și acceptabil? Mai au ce căuta tradiții pline de cruzime și tortură într-o societate modernă care se vrea a fi direcționată înspre progres și emancipare?

Ouăle, carnea, lactatele se obțin negreșit ca urmare a multă suferință, iar eu nu am putut să mă mai prefac ca nu există, doar pentru gust, tradiție și comoditate. Tocmai punând la îndoială practicile regăsite în societatea în care am crescut am ajuns la concluzia că este bine să îți pui întrebări, în special când vine vorba de decizii pe care nici măcar nu le-ai luat tu voit, ci ai fost învățat cu ele sub semnul ‘normalității’. Am ajuns la concluzia că pot sărbători evenimente, religioase sau nu, fără moartea altor ființe.

În special pentru evenimentele acestea îmi place ca forma mea de activism vegan să se regăsească în mâncare. În cei 4 ani de când sunt vegană am învățat să gătesc și cei care gustă din preparate rămân uimiți că se poate face orice în variantă vegană.”, ne-a spus Ștefana, care de Paște nu va vopsi ouă, ci va picta nuci, avocado sau kiwi.

”Pasca, sarmalele, drobul, ouăle umplute și alte preparate specifice Paștelui se pot recrea în variantă vegană. Astfel, nu renunțăm la plăcerea gustului, îmbunătățim tradițiile, protejăm planeta, ne protejăm sănătatea și nu cauzăm suferință inutilă.”, a încheiat Ștefana.

”Sărbătorile de Paști vor fi mult mai creștine când vărsarea de sânge va înceta”

Maria Eftimie are 30 de ani, artistă la rândul său, și este vegană din 2013 și ovo-lacto-vegetariană încă din 2008. Despre sărbătoarea Paștelor, Maria spune și ea că are o semnificație importantă în tradițiile creștine – reprezentând speranța mântuirii, că este un eveniment care ar trebui să ne amintească să fim mai buni.

”Însă multe obiceiuri asociate cu această sărbătoare sunt de origine păgână și nu sunt spirituale în origine. Tăierea mielului este una dintre cele mai crude practici, iar mielul este primul animal pe care am refuzat să îl mănânc. Această practică este de fapt un fel de a controla populația berbecilor, mieii uciși fiind predominant masculii. Mielul este un animal inocent, iar vărsarea de sânge nu poate fi vreodată ceva sfânt sau religios.

Pentru a păstra obiceiuri am găsit rețete vegane sau de post care să fie delicioase, sănătoase (fără veșnicul colesterol din produsele de origine animală), și care ajută oamenii să înțeleagă că a fi vegan nu înseamnă că te lipsești de ceva. Ne lipsim doar de suferința inutilă propagată asupra animalelor. Avem un grup pe Facebook care se numește „Ce Mănâncă Veganii” – unde vă invităm pentru a descoperi mii de rețete diverse postate de comunitatea vegană din România – de la drob, la fripturi vegane, “ouă” umplute, răcituri, salate diverse, ciorbă de “burtă” – dar fără burtă.

Oamenii pot fi plini de compasiune, iar dacă au alternative la obiceiurile lor de altfel dăunătoare – planetei, sănătății lor și animalelor, vor face alegeri mai conștiente și care în definitiv sunt în concordanță cu valorile noastre morale pe care cu toții le avem – ca spre exemplu “să nu ucizi”.

Sărbătorile de Paști vor fi mult mai creștine când vărsarea de sânge va înceta.”, ne-a declarat Maria

”Spunem că celebrăm viața, dar ucidem milioane de animale pentru masa de Paște”

Un alt membru vocal al grupării vegane din Cluj este și Andreea Dan. Are 22 de ani, este studentă în anul III la facultatea de Psihologie, și a devenit vegană în urmă cu patru ani.

”Atunci a fost și momentul în care s-au schimbat și o parte din obiceiurile mele legate de sărbători Paștelui sau a Crăciunului. În ce privește sărbătoarea pascală, am renunțat la toate produsele de origine animală. De exemplu, una dintre practicile cu care nu am mai fost de acord, și pe care am eliminat-o implicit din obiceiurile mele, este cea care ține de consumul de ouă. Contrar opiniei populare, industria ouălor susține una dintre cele mai crude exploatări prin care pot trece animalele, indiferent de proveniența ouălor (ouă organice, ouă provenite de la găini crescute în cuști, ouă provenite de la găini lăsate libere o parte din zi, ouă provenite de la găini ținute închise în hambare etc). Foarte pe scurt, industria ouălor operează în următorul fel: puii născuți de sex masculin nu au nicio valoare economică, astfel că aceștia sunt uciși încă din prima zi de viață, fiind fie gazați, fie tăiați de vii de către un malaxor. În ceea ce privesc puii de sex feminin, suferința lor este prelungită, ei ajungând să aibă aceeași soartă ca mamele lor, adică vor fi forțați să producă aproximativ 300 de ouă anual, în condițiile în care în mod natural o găină produce între 10-17 ouă, în acest interval de timp. Evident, la o astfel de rată de producere a ouălor, ele pierd mulți nutrienți, organismul lor devine foarte slăbit și ajung să fie omorâte dupa 1-2 ani din cauza că, din nou, nu mai e rentabil din punct de vedere financiar să fie ținute în fabrici pentru producția de ouă. Să nu mai spun că se mai practică tehnici barbare precum: tăierea unei porțiuni din ciocul femelelor, imediat după eclozare și fără anestezic, pentru a le împiedica pe acestea să își smulgă penele, să se automutileze din cauza stresului, să rănească alte femele din pricina lipsei de spațiu și de resurse sau să își spargă ouăle.

O a doua practică pe care nu o mai susțin este cea legată de tăierea mielor. Ca în cazul industriei ouălor, procedurile aplicate în fabrici mieilor și oilor sunt de o cruzime profundă: cozile lungi ale mieilor sunt tăiate fără anestezic, masculii sunt castrați la naștere de cele mai multe ori pe viu, au parte de diverse alte mutilări, oile sunt inseminate artificial, iar una dintre cele mai comune metode de a face acest lucru este prin inserarea unei tije din metal prin abdomenul oii pentru a-i putea introduce materialul seminal în uter. Apoi, mieii acestora sunt luați de lângă mamele lor la doar câteva zile după ce sunt născuți și tăiați ulterior la vârsta de 6-8 luni, cu toate că natural ei ar putea trăi până la 10-12 ani.

Cred că descrierile sumare pe care le-am făcut sunt un motiv îndeajuns de bun pentru fiecare de a renunța la aceste tradiții pline de cruzime. Cu toate acestea, în mod ironic, de Paște, o sărbătoare care celebrează viața, milioane de copii (mieii, puii de găina) sunt uciși pentru ca oamenii să se bucure pentru câteva zile de gustul lor. Milioane de mame (oile, găinile etc) sunt torturate în fabrici, își pierd puii și în final mor fiindcă oamenii continuă să perpetueze tradiții care nu țin cont și de viața altor ființe.

Consider că sărbătorile pascale pot fi un prilej de bucurie și celebrare, dar că această fericire împărtășită ar trebui să țină cont și de viața animalelor.”, a spus Andreea.

“Mâncați miei de ciocolată și lăsați animalele să trăiască”

Din 2017, mișcarea vegană a organizat anual în Cluj-Napoca “Marșul pentru drepturile animalelor”, un eveniment derulat concomitent în mai multe țări ale lumii. “Mâncați mielușei de ciocolată și lăsați animalele să traiască”, cu astfel de mesaje au încercat veganii clujeni să atragaă atenția tuturor asupra necesității stopării acestui ”adevărat masacru”, asa cum numesc ei obiceiul de a sacrifica miei de Paște.