„Romii nu sunt gunoaie”. O fundație clujeană face demersuri pentru a vedea dacă depozitele de deșeuri din Pata Rât funcționează legal

Foto: Dan Bodea

Membrii campaniei „Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!”, coordonată de Fundația Desire au cerut Primăriei Cluj-Napoca o serie de informații de interes public cu privire la depozitul de deșeuri RADP, depozitul SALPREST și extinderea depozitul RADP, considerând că este important ca oamenii care locuiesc în apropierea acestor depozite să știe dacă acestea funcționează legal sau nu.

„Solicităm consultarea cetățenilor cu privire la impactul pe care investițiile de dezvoltare de infrastructură îl au asupra lor și luarea unor măsuri de protecție față de cei direct afectați. Scopul nostru imediat este inițierea unui dialog cu autoritățile cu privire la modul în care rampele de stocare a deșeurilor în care oamenii muncesc și în preajma cărora locuiesc afectează sănătatea cetățenilor din Pata Rât, dar și din Cluj, precum și cu privire la modul în care muncitorilor de pe rampă le sunt asigurate drepturile muncii”, au transmit inițiatorii campaniei prin intermediul unui comunicat de presă.

„Cum să ne afecteze?”

„Am observat niște flăcări afară și am ieșit să văd ce se întâmplă și am realizat că rampa de gunoi a luat iar foc. Cum să afecteze? S-a creat un fum negru, dens, înecăcios, pe care în momentul în care îl inhalai îți dădeau stări de vomă și amețeală. Ne afectează sănătatatea zi de zi deoarece locuim în zona asta poluată, iar acum cu atât mai mult cu cât rampa a luat foc” a declarat Linda Greta, locuitor locuințe modulare, Asociația Comunitară a Romilor din Coastei.

În ultima perioadă au avut loc două incendii la groapa de gunoi din Pata Rât. Ultimul, cel de la finalul lunii august a fost fiind stins după 19 ore de intervenție.

Citiți și: Incendiul de la rampa de gunoi din Pata Rât, lichidat după 19 ore

„Intervenția a durat aproximativ 19 ore și am intervenit cu șase autospeciale, plus două buldoexcavatoare. A fost o intervenție dificilă deoarece focarele au fost în profunzime. Au intervenit la fața locului 20 de pompieri care au au folosite câteva sute de tone de apă pentru a lichida incendiul. La fața locului va mai rămâne au autospecială pentru a supraveghea situația”, a explicat Andrei Biriș, purtător de cuvânt al ISU Cluj.

Rampa temporară de gunoi de la Pata Rât are o suprafaţa totală de 5.000 de metri pătraţi, iar pe ea se află 13 tone de deşeuri menajere, strânse din 25 de comune. În luna mai, un alt incendiu a izbucnit în zona Pata Rât, pompierii intervenind mai bine de 36 ore pentru lichidarea focului, fără să fie înregistrate victime.

Citiți și: Incendiul de la rampa de gunoi din Pata Rât, stins după 36 de ore

PataRat_harta_1KM_#4-03

„Problemă umană și socială”

„Rampa de deșeuri din Pata Rât este problematizată de cei mai mulți ca o problemă de mediu. Și se uită de fapt că aici avem de-a face cu o problemă umanitară și socială. Aceste rampe de stocare temporară au fost amplasate la 300 de metri de zone de locuire, așa cum apar și în PUG-ul orașului. Tot așa, cei mai mulți vor să uite că pe aceste rampe se muncește într-un regim de exploatare. Toate astea în timp ce nu se ridică deșeurile de pe strada Cantonului pe motiv că ar fi deșeuri care nu pot fi stocate pe rampele ecologice” a spus Enikő Vincze, Fundația Desire.

Citiți și : Adi Dohotaru, activist social: „Oamenii de la Pata Rât sunt principalii ecologiști ai orașului”

Vrem să știm dacă rampa funcționează legal

„Este important ca oamenii să cunoască dacă rampa funcționează legal, dacă nu sunt în pericol locurile de muncă, dacă au un viitor cei care lucrează de atâta timp acolo. Este foarte important de a stopa pericolul în care se află sute de familii: fum, miros de rampă, extinderea lor spre comunități. Chiar dacă ei sunt legali cu autorizația de construcție, nu sunt legali cu distanța. Dacă oferă un loc de muncă modernizând rampa e un lucru minunat. Dar dacă omenii nu sunt plătiți adecvat lucrând în condiții toxice, unde mai este legalitatea? Dacă rampa continuă selectarea cu mâna, e un pericol pentru oameni. Câți oameni, câți copii au fost loviți până acum de mașini pe rampă?” se întreabă Mihai Gheorghe Ciorbă, locuitor Dallas.

Campania „Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!” coalizează rezidenți și activiști din trei comunități din Pata Rât și activiști cujeni.

Proiect_PataRat (8 of 10)

[stextbox id=”custom”]

În cadrul campaniei au fost solicitate, pe baza Legii 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public următoarele documente cu referire la depozitul de deșeuri RADP, depozitul SALPREST și extinderea depozitului RADP:

  • autorizațiile de construire;
  • certificatele de urbanism;
  • autorizațiile privind colectarea și valorificarea deșeurilor pe cele două rampe;
  • Hotărârile Consiliului Local cu privire la acordarea celor de mai sus;
  • HCLurile care privesc reglementarea funcționării rampei de stocare temporare a RADP, inclusiv cele de aprobare a: dării în administrare a terenului, acte de concesiune / vânzare-cumpărare a terenurilor pe care sunt amplasate rampa RADP și extinderea acesteia cu Platforma 4, achiziției terenului pentru extinderea rampei cu Platforma 4, acte de schimbare a destinației terenurilor, situația financiară pentru anii 2014 – 2016, raportul de administrare a depozitului RADP pentru anii 2015 – 2016, buget și rectificări bugetare
  • notele de fundamentare și referatele care au stat la baza elaborării celor de mai sus;
  • procesele verbale de predare-primire cu privire la cele două rampe temporare deschise în anul 2015;
  • referatele privind modul în care amplasarea platformelor de stocare temporară a deșeurilor afectează sănătatea oamenilor care locuiesc în apropierea lor;
  • documente din care reiese rolul Primăriei și Consiliului Local în supravegherea modului în cadre administratorul platformei RADP angajează muncitorii de pe rampă și stabilește prețurile de colectare ale diverselor deșeuri.

Campania amintește următoarele aspecte:

  • Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor stipulează clar că distanța unei așezări față de un depozit de deșeuri trebuie să fie de minim 1.000 de metri.
  • Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena și sănătate publică privind mediul de viață al populației prevede la articolul 11 faptul că distanța minimă a unei așezări față de depozite controlate de deșeuri periculoase și nepericuloase trebuie să fie de 1.000 de metri.
  • Raportul de Mediu RIM 209/2016 „Extindere platformă pentru stocarea temporară a deșeurilor municipale Str.Platanilor, FN, tarla nr.103, parcela 523/1/5, loc.Cluj-Napoca, jud.Cluj”, elaborat de SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, titular proiect Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca constată: „emisiile gazoase generate în urma arderilor instantanee sau a fermentaţiilor reprezintă surse importante de poluare atmosferică, din cauza concentraţiilor de CH4, CO, CO2, H2S, gaze toxice care afectează într-o anumită măsură atât sănătatea populaţiei umane cât şi starea mediului”.
  • Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca 213/25.05.2010 privind Aprobarea avizelor de oportunitate ale Comisiei Tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism, a aprobat avizul de oportunitate 106271/43/ 20.05.2010 pentru PUZ Pata Rât, care prevede: „introducerea în intravilan si stabilirea de reglementări urbanistice care să permită construirea si amenajarea zonei pentru locuințe”.
  • Certificatul de Urbanism nr. 1642/2010 a avizat „construirea de locuințe sociale pentru persoanele fără adăpost, beneficiar Municipiul Cluj-Napoca.” Drept urmare au fost construite și în 17.12.2010 au fost date în folosință 10 case modulare la o distanță de sub 1000 de metri de vechea rampă de gunoi neconformă și la 200 de metri de groapa de deșeuri chimicale.
  • Rampa de stocare temporară a deșeurilor Salprest este la aprox. 350 de metri distanță față de cele peste 300 de persoane evacuate de autorități de pe strada Coastei în 17 Decembrie 2010. Iar rampa RADP a fost construită la aprox. 850 de metri.
  • Condițiile necorespunzătoare de depozitare a deșeurilor contribuie în mod repetat la declanșarea incendiilor și astfel la agravarea poluării zonei.

[/stextbox]

Campania „Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!” este derulată de Fundația Desire cu sprijinul Roma Initiative Office al Open Society Foundation în perioada septembrie-decembrie 2016.

Citiți și: Incendiu la Pata Rât. 250 de tone de apă folosite: „Este o calamitate ce se întâmplă aici”

Pata de pe obrazul Clujului rezistă

Politica ghetoului. Cum se vede Pata (u)Rât(ă) de pe obrazul Clujului din dronă

Comunitatea din ICAR, o realitate schimbată

Peste un an groapa de la Pata Rât va arăta ca o pășune: „Se va putea face teren de golf aici!”

Distribuie:

Postaţi un comentariu