România va schimba regulile de selecţie a lotului olimpic de matematică în urma Olimpiadei Internaţionale din 2018

Ocuparea locului 33 din 107 de către lotul olimpic de matematică al României în clasamentul general al Olimpiadei Internaţionale de Matematică a atras nemulţumirea Societăţii Române de Ştiinţe Matematice, care se ocupa de selecţia membrilor lotului. Radu Gologan, preşedintele societăţii, dar şi al comitetului ştiinţific al Olimpiadei desfăşurată anul acesta la Cluj-Napoca, a declarat că acesta este cel mai slab rezultat înregistrat de ţara noastră până acum şi că se simt vinovaţi pentru faptul că felul de alegere al echipei este defectuos.

România îşi alege acum participanţii în urma mai multor baraje la care participă, iniţial, elevii clasaţi pe primele 50-60 de locuri la Olimpiada Naţională de Matematică. În urma acestei probe rezultă lotul lărgit al olimpicilor alcătuit din 24 de elevi. Cei 24 intră în stagii de pregătire, apoi sunt supuşi unor alte patru probe de baraj cu probleme de nivelul olimpiadei internaţionale, iar în urma acestora primii şase clasaţi vor constitui lotul care va reprezenta ţara la competiţia internaţională.

Radu Gologan, coordonator al lotului naţional de matematică de 14 ani, a spus că „un copil poate să ajungă în echipă, fără să fi rezolvat complet niciodată vreo problemă. Dar adună puncte, în loc de şapte, maximul, ia trei-patru la fiecare problemă și ajunge la limita de a intra în echipă. Ori aici, la Olimpiada internațională, răspunsul este de tipul: zero sau şase-şapte, maxim sau nimic. O problemă neterminată complet, la geometrie calculatorie, de exemplu, o greșeală la mijloc undeva înseamnă nota zero, chiar dacă raționamentul e bun, chiar dacă fără greșeala aceea ar ajunge la rezultat”.

Această metodă, se pare, nu ar fi cea mai eficientă şi care să dea cele mai bune rezultate întrucât, aşa cum tot Radu Gologan a adăugat, echipe ca SUA (ocupanta primului loc anul acesta) și Rusia (locul II) iau în considerare puterea sau labilitatea psihică a copilului și alcătuiesc lotul „nu doar strict pe baza punctajului obținut prin testări, ci și printr-o discuție între profesori și specialiști, la masa verde: ce calități are copilul, ce defecte poate avea în competiție, ce fel de probleme rezolvă, nu neapărat că are punctajul care să îl depășească pe celălalt. Asta în România, din păcate, nu se prea poate face, pentru că imediat lumea crede că există subiectivism, că se fac lucrurile pe sub masă”.

Matematicianul atrage atenţia, însă, şi asupra presiunii puse de către părinţi pe copiii care se dovedesc de mici talentaţi în ştiinţele exacte ca matematica şi informatica. După părerea lui, din dorinţa de a avea un copil cu rezultate deosebite şi, mai târziu cu un CV plin de reuşite, părinţii îi forţează pe cei mici să meargă la concursuri şi să obţină diplome, distrugându-le acestora plăcerea pentru domeniul de care s-au arătat interesaţi. „Talentul rămâne, dar presiunea familiei îl face pe copil să își piardă plăcerea. Ori nu poți să faci competiție la matematică, la informatică, dacă nu e o plăcere nebună de a te juca cu treaba asta și de a concura cinstit față de ceilalți”.

Rezultele României

România a găzduit în perioada 3-14 iulie, la Cluj-Napoca, pentru a şasea oară Olimpiada Internaţională de Matematică. Ţara noastră a fost iniţiatoarea Olimpiadei în 1959 şi participantă la toate ediţiile de până acum.

Lotul de anul acesta a obţinut o medalie de aur, una de argint, două de bronz şi două menţiuni de onoare, acumulând un total de 129 de puncte, locul 33 în clasamentul pe ţări. Până anul acesta, cea mai slabă clasare a României fusese pe locul 22 în 2013 şi 2017.