Rezistenţa la antibiotice, o ameninţare pentru sănătatea publică din România

Consumul de antibiotice a crescut anul trecut în țara noastră, comparativ cu 2014,  iar România continuă să fie în topul țărilor din regiunea Uniunii Europene,  raportat la consumul de antibiotice (*calculat la mia de locuitori), potrivit celui mai recent raport al Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor (ECDC), dat publicității cu ocazia Zilei Europene de Conștientizare asupra Consumului de Antibiotice 2016.

În 2015, România a înregistrat un consum de antibiotice de 33.3 DDD*/1000 de locuitori pe zi (față de 31.16 DDD/1000 loc./zi în 2014), al doilea cel mai ridicat din Europa, după Grecia. *(doze zilnice definite).

Rezistenţa la antibiotice constituie, potrivit specialiștilor, una dintre principalele ameninţări la adresa sănătăţii populaţiei la nivel global,  dezvoltarea antibiotico-rezistenței fiind accelerată de consumul excesiv și nepotrivit de antibiotice.

În prezent, în Europa,  aproape 25.000 de oameni își pierd viața anual ca urmare a infecțiilor produse de bacterii multirezistente la antibiotice. Antibiotico-rezistenţa semnifică faptul că antibioticele folosite pentru tratarea unor infecții nu mai sunt eficiente. În contextul creșterii rezistenței la antibiotice, la nivel mondial, medicii atrag atenţia că, în lipsa unor măsuri urgente, întreaga lume se îndreaptă cu paşi repezi către o „eră post-antibiotice”, în care infecţii comune, tratabile până acum, ar putea să ducă, din nou, la decese.

România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate niveluri ale rezistenței la antibiotice dintre țările UE. În cazul Pseudomonas aeruginosa,  o bacterie care poate cauza infecții grave asociate asistenței medicale, nivelul rezistenței este cel mai ridicat din Europa, conform Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor.

De altfel, rezistență crescută la antibiotice utilizate împotriva bacteriilor care produc frecvent infecții severe se mai înregistrează și în cazul: Acinetobacter spp, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae,  Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae,  Enterococcus faecium.

Nu este necesar tratamentul cu antibiotice în orice infecţie, avertizează specialiștii!

Medicii atrag atenţia că nu toate infecţiile se tratează cu antibiotice. De exemplu, cele mai multe infecții respiratorii sunt provocate de virusuri împotriva cărora antibioticele nu sunt eficiente. În astfel de cazuri, folosirea antibioticelor nu îmbunătăţeşte starea de sănătate şi nu reduce durata bolii.

 [stextbox id=”custom”]

Pentru a limita creșterea rezistenței la antibiotice, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă:

• Folosirea antibioticelor numai la recomandarea medicului;
• Urmarea modului de administrare prescris de medic;
• Să nu se folosească antibioticele care au rămas neconsumate;
• Să nu se ofere antibiotice altcuiva;
• Prevenirea posibilelor infecţii cu bacterii, prin spălarea mâinilor, pregătirea mâncării în condiţii de igienă, vaccinare şi evitarea contactului cu persoane infectate.

[/stextbox]

Organizația Mondială a Sănătății marchează în perioada 14-20 noiembrie Săptămâna Mondială de Conştientizare asupra Consumului şi Rezistenţei la Antibiotice,  pentru a promova consumul responsabil de antibiotice,  doar în situațiile în care acestea au eficiență terapeutică, astfel încât să se limiteze sau să se împiedice creșterea rezistenței la antibiotice.