Revocarea lui Vakar Istvan din funcția de vicepreședinte al CJ Cluj înseamnă un „pact cu diavolul” pentru Alin Tișe

Președintele Consiliului Județean Cluj a anunțat ieri că va solicita revocarea din funcție a vicepreședintelui Vakar Istvan, în replică la decizia guvernului de numire a lui Tasnadi Szilard de la UDMR în funcția de prefect al județului Cluj. Procedura nu este însă deloc una simplă, și presupune, printre altele, atragerea de voturi și din partea altor formațiuni politice reprezentate în Consiliul Județean. Cum UDMR este de așteptat să voteze împotrivă, iar USR cel mai probabul se va abține de la vot, celor din PNL nu le rămâne decât să facă ”pact cu Diavolul”, adică cu ”dușmanul” PSD.

Haideți să vedem însă pașii care ar trebui urmați pentru ca dorința lui Alin Tișe să se realizeze.

Astfel, potrivit OUG nr. 57 din 3 iulie 2019, privind ”Codul administrativ”, la art 188, privind ”Alegerea și eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean” se arată:

(4) Eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean se poate face de consiliul județean, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea temeinic motivată a cel puțin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului județean.

(5) La deliberarea și adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcție a vicepreședintelui consiliului județean participă și votează consilierul județean care candidează la funcția de vicepreședinte al consiliului județean, respectiv vicepreședintele consiliului județean a cărui eliberare din funcție se propune.

Cu alte cuvinte, proiectul de hotărâre privind revocarea lui Vakar Istvan trebuie propusă de o treime dintre consilierii județeni, fapt ușor de realizat dacă ținem cont de faptul că PNL are 20 dintre consilieri. Votul ar urma să fie unul secret, iar pentru a fi promovat este nevoie un număr de cel puțin 25 de voturi ”pentru”, și asta pentru că numărul celor cu drept de vot în CJ Cluj este de 37, fiind incluși aici și președintele Alin Tișe, dar și cei doi vicepreședinți, Marius Mânzat, respectiv Vakar Istvan.

În prezent, Consiliul Județean Cluj are următoarea componență:

PNL – 20 consilieri

PSD – 5 consilieri

UDMR – 5 consilieri

USR PLUS – 5 consilieri

PMP – 2 consilieri

Se alege PSD cu funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean?

Cum spuneam, e de presupus că Alin Tișe nu se va putea baza pe voturile celor de la UDMR și USR-Plus, dar poate conta pe cele două voturi ale PMP, consilierii acestei formațiuni anunțând recent afilierea la grupul consilierilor PNL. Cele 22 de voturi (PNL+PMP) nu sunt suficiente pentru ca proiectul de hotărâre să fie adoptat, dar cu sprijinul PSD (5 voturi) Vakar Istvan poate fi înlocuit din funcția de președinte al Consiliului.

Ca să convingă consilierii PSD să voteze ”pentru”, Alin Tișe trebuie să ducă însă o negociere dură și extrem de delicată, ținând cont de antecedentele existente între cele două părți. Va fi, neîndoielnic, un bun prilej pentru social-democrați de a condiționa votul dorit de anumite beneficii, cum ar fi de exemplu chiar numirea unui vicepreședinte din rândul consilierilor PSD, nemaivorbind de solicitarea de sprijin suplimentar financiar și investițional în comunitățile conduse de primari social-democrați.

Ce știe Tișe, și noi nu?

Să revenim la proeictul de hotărâre. Legea spune că solicitarea de revocare a vicepreședintelui Consiliului Județean trebuie să aibă la bază ”motive temeinice”. Ca să ceri justificat înlocuirea lui Vakar Istvan din funcție, ar trebui ca acesta să fi comis una sau mai multe fapte care să fie incompatibile cu păstrarea sa în fotoliul de vicepreședinte.

Ori, din câte știm, Vakar Istvan a fost mereu un executant de nădejde al ordinelor și dispozițiilor date de Alin Tișe, iar surse din Consiliul Județean ne-au declarat chiar că liderul UDMR Cluj și-a îndeplinit toate sarcinile stabilite: ”Sarcinile stabilite prin dispoziții le-a indeplunit, ce i s-a delegat a făcut și dus la indeplinire.”

Ce ar putea invoca, deci, Alin Tișe și consilierii PNL în acest sens? Abateri ale vicepreședintelui ajunse în atenția opiniei publice nu există, nu e vorba de arest, nici de fapte penale și nici de sancțiuni administrative grave sau repetate, care să justifice solicitarea de revocare.

Să trecem însă și peste acest aspect, și să presupunem că proiectul de hotărâre, motivat mai mult sau mai puțin temeinic, trece iar Vakar Istvan este înlocuit din funcție cu acordul a două treimi dintre consilieri.

De aici, se mai nasc cel puțin alte două scenarii. Primul, în care Vakar Istvan atacă în Contencios Administrativ hotârărea de consiliu, și al doilea, acest demers este făcut după autosesizarea prefectulul județului, colegul de partid al acestuia, Tasnadi Szilard. Evident, poate exista și un al treilea scenariu, în care ambele părți sesizează în mod independent instanța.

Dacă acest lucru se întâmplă în oricare dintre aceste scenarii, acțiunea produce efecte imediate: hotărârea de consiliu este suspendată până la soluționarea cauzei, iar Vakar Istvan își păstrează fotoliul de vicepreședinte.

Precedentul din 2004

La nivelul Consiliului Județean a mai existat un precedent similar în celebrul deja an 2014, când Gheorghe Vușcan, prefectul de atunci al Clujului, a atacat  hotărârea prin care Ioan Oleleu a fost revocat din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, dar și şi cea prin care Mihai Seplecan a fost ales să preia această funcţie. Odată înregistrată la Tribunal solicitarea, hotărârea CJ Cluj a fost suspendată, iar Oleleu a fost repus în funcție.

Consiliul Judeţean a fost condus atunci chiar de vicepreşedintele Vakar Istvan, care preluase atribuţiile de preşedinte după arestarea lui Horea Uioreanu pentru fapte de corupţie.