REPORTAJ — Turismul de vaccinare, o căprioară în primărie și fata lui Victor Orban la Abrud

Am urcat muntele până la Abrud în dimineața în care se discutau aprins noile restricții de pandemie. Drumul prost, plin de gropi, e străbătut zilnic de microbuze pentru navetiști, de dubițe cu marfă și rar câte un camion. E încă iarnă, viața stă pe buza carantinei, iar la Abrud, din 22 ianuarie, s-a deschis un centru de vaccinare care acum e printre puținele unde mai sunt locuri pentru programare.

Așa că, la Spitalul Orășenesc din Abrud, un medic și un asistent, zi de zi de la 8 dimineața la 8 seara, vaccinează pe oricine s-a programat pe platformă. Cei mai mulți vin din Cluj-Napoca – 90%, ne spune medicul, laborant al spitalului, responsabil cu vaccinarea. De când a început campania de vaccinare, numai asta face. Miercuri dimineața o mai ajută o colegă, medic de familie, iar în alte câteva zile, medicul neurolog al spitalului. Dar nu pentru toată ziua.

La ușa centrului de vaccinare suntem șapte la prima oră: cei mai mulți din Cluj, cineva din Alba și o singură femeie din Abrud. „La început au venit localnicii, dar nu toți, pentru că la AstraZeneca a fost limită de vârstă”, ne-a explicat medicul de la centru, „apoi, când s-a scos limita, oamenii au rămas cam sceptici. Însă vin de la oraș, din Cluj cei mai mulți, dar și din Alba-Iulia”.

O icoană mare veghează sala de așteptare. Medicul completează declarația pentru fiecare venit la vaccinare, el semnează și apoi se trece la treabă. Nu au mai avut personal și pentru triaj. Oricum, ni se spune, spitalul are deficit de personal.

Lângă spital se întinde curtea unei biserici. Cineva curăță pomii cu drujba, câinii îi latră deranjați, începe agitația zilei. Îi întreb pe localnici cum stau cu epidemia, ce zic de noile restricții, cum au trecut peste iarnă. Noi n-avem cine știe ce cazuri, suntem obișnuiți cu răcelile, trăim la munte, spun ei.

Cu toate astea, în 18 martie Abrudul intra în scenariul roșu. Iar spitalul din Alba Iulia e plin. Direcția de Sănătate Publică Alba anunță că, din 4 ianuarie și până acum, în județ s-au folosit 53.248 de doze de vaccin. Dintre care, 36.646 la prima doză, practic numărul persoanelor imunizate în județul Alba cu cel puțin o doză de vaccin anti-CoViD şi 16.602 – au și rapelul.

„Ieri am avut 19 cazuri, 3,61 la mie, nu mai suntem în scenariul roșu”, mă informează consilierul primarului. „Dar am avut probleme după ce s-a întâmplat cu AstraZeneca. Dacă într-o zi erau înscriși 15, 12 s-au retras de frică. Acum au reînceput vaccinările cu mai mult curaj”.

Cum se comunică restricțiile? „Postăm pe Facebook, avem pagină, dăm pe net. Care n-au net aud de la alții. Punem și câteva afișe, scoase la imprimantă”. În 26 martie nu era niciun afiș pe toată Valea Arieșului, nici în Abrud, nici în altă parte. Dar nici comunicatele de la București nu erau clar stabilite.

Orașul e pe jumătate închis, ferestrele prăfuite, ușile ferecate. La Magazinul Verde se vând blugi și pantofi de plastic, dinspre rulota din piață vine miros de langoș, au început să sfârâie tigăile.

Domnul Nelu și prietenul său Alexandu își iau porția de taifas pe banca din parc. El s-a vaccinat cu prima doză, așteaptă s-o facă pe a doua. Dar colegul lui nu vrea. „La ce să mă mai vaccinez”, zice Alexandru, „am 90 de ani, nu mai are rost! Să folosească pentru altu’ mai tânăr, nu mai stricați vaccinu’ pe mine!”.

Căprioara de la Primărie

Nu multe sunt evenimentele care trezesc interesul lumii la Abrud, dar ce s-a întâmplat în dimineața zilei de 18 martie s-a auzit peste tot. Trebuia să înceapă „ședința operativă”, povestea viceprimarul, când angajații i-au raportat că o căprioară pătrunsese în clădire și se adăpostise acolo peste noapte Avea cornul rupt, era rănită, mușcată de câini. Avusese un picior rupt mai demult, nu i se vindecase bine și pesemne că n-a putut fugi destul când au hăituit-o câini.

„Dimineață, când aveam ședința operativă, ne-au sunat oamenii că avem o căprioară în Primărie. Prima dată am crezut ca e glumă, însă chiar așa era, căprioara era chiar la intrare, unde amenajăm biroul unic. Am chemat organele competente, iar căprioara a fost eliberată înapoi în sălbăticie de către paznicul de vânătoare”, relata viceprimarul.

Cei de la ocolul silvic au văzut căprioara, au făcut „un proces-verbal de constatare” și au luat-o.

O altă știre care a făcut furori în Apuseni a fost că prin pădurile lor circulă, a fost văzută!, o pisică sălbatică. „Mare și frumoasă, cu coada lungă și blana tărcată, cum demult nu s-a mai pomenit să fie!”

La începutul pandemiei, acum un an, veștile din Ciuruleasa au făcut înconjurul țării. Atunci, satul de lângă Abrud a intrat în carantină după ce 11 localnici s-au îmbolnăvit. Toată lumea s-a mirat cum a ajuns virusul să facă prăpăd în creierii munților, departe de lumea aglomerată. Satul e mic, are doar 500 de locuitori, în jurul lui alte sate și mai mici, cu 24, 25 sau 26 de locuitori.

„Nu știm cum s-a întâmplat. Un viitor ginere se pare că ar fi venit în familie, după ce ar fi stat 15 zile la Deva, izolat. El înainte ar fi lucrat pe un vapor de marfă, în Japonia”, ne spunea primarul de atunci. Acum, în Ciuruleasa, nu mai e focar.

Doamna Măriuca s-a vaccinat pentru că lucrează la Primăria de aici. În luna mai se fac din nou alegeri, pentru că primarul lor s-a făcut deputat, iar vicele interimar. Nu, spune ea, nu avem cazuri de boală, dar nici oameni nu prea mai avem, pentru că majoritatea tinerilor au plecat. Au plecat din țară.

Citiți articolul integral în Revista SINTEZA!