Raport asupra „sărăciei energetice”. Cât frig poate îndura românul până când statul se va uita la el

A fost finalizat noul raport pe tema fenomenului sărăciei energetice în România, fenomen care afectează cel puțin 30% din gospodării, în creștere ca urmare a măririi prețurilor din această perioadă. Raportul a fost realizat de Centrul pentru Studiul Democrației, din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

George Jiglău, autor al acestui studiu, a detaliat într-un interviu pentru revista Sinteza și Transilvania Reporter, problematica domeniului, cu ce confruntă România și cetățenii ei în contextul scumpirii energiei.

Raportul conține plasarea fenomenului in contextul național si european actual, estimări ale dimensiunii sărăciei energetice în România, modele de bune practici din alte țări europene, precum și recomandări și soluții. 

Fiind un subiect de actualitate și ar fi bine ca acest raport sa contribuie la buna informare și înțelegere a fenomenului din partea instituțiilor care elaborează politici in domeniul accesului la energie si al actorilor privați activi în piața de energie.  

În rezumat, raportul atrage atenția asupra nevoii de schimbare de abordare a sărăciei energetice la noi, de la „consumatorul vulnerabil” la „cetățeni cu drept la energie”.

Raportul precizează că, utilizând mai mulți indicatori alternativi pentru măsurarea sărăciei energetice și datele de care au dispus, s-a estimat nivelul actual al vulnerabilității asociate cu energia la 32%, însă după alți indicatori nivelul acesteia este de 45%.

Recomandări pe termen scurt:

• Corectarea discrepanțelor dintre cuantumurile ajutoarelor de încălzire în funcție de tipurile de combustibil.
• Acordarea ajutorului de încălzire pentru electricitate ca un supliment la ajutorul pentru ajutoarele de încălzire pentru alți combustibili, pentru a acoperi situațiile în care electricitatea intervine ca un supliment pentru a acoperi nevoile de încălzire.
• Identificarea cât mai rapidă de combustibili alternativi la lemne pentru mediul rural, în funcție de specificul fiecărei localități.

Recomandări pe termen mediu:

• Elaborarea unui Plan Național de Acțiune pentru combaterea sărăciei energetice și formarea unui grup de lucru cu activitate continuă, ambele sub coordonarea ANRE, cu participarea tuturor instituțiilor statului și a entităților private active pe piața de energie.
• Stabilirea prin lege a unor indicatori pentru colectarea de date, la nivel local și central, să se facă în mod continuu, prin implicarea tuturor actorilor care generează sau dețin date relevante din punct de vedere al cauzelor și simptomelor sărăciei energetice.
• Înființarea de „one stop shops” – departamente specifice în fiecare primărie, care să ofere consiliere cetățenilor și care să investigheze și să identifice probleme care țin de sărăcia energetică în comunitate, precum și să administreze procesele administrative asociate cu implementarea măsurilor luate pentru combaterea sărăciei energetice.

Recomandări pe termen lung:

• Implementarea dreptului la energie, prin identificarea unor modalități asumate de stat pentru acoperirea nevoilor energetice minimale la nivelul fiecărei gospodării, indiferent de venit, combustibili sau starea clădirii și transformarea pieței de energie într-un instrument pentru garantarea acestui drept (urmând ca actorii din piață să își acopere interesele economice și orientate spre profit prin acoperirea nevoii de confort, după ce dreptul la energie este acoperit pentru toate gospodăriile).