Proiecte originale se înfruntă la hackatonul Innovation Labs 2015
Patruzeci și cinci de concurenți împărțiți în 13 echipe se înfruntă în aceste zile la Innovation Labs 2015. Câteva dintre ideile transformate în proiecte în cadrul hackatonului de 24 de ore vor fi selectate de un juriu de specialiști și vor beneficia de un program de mentorat prin care aceste proiecte să devină realitate.
”Participanții au avut posibilitatea să se înscrie online. Am avut la Cluj 45 de înscrieri, ei au venit aici majoritatea având deja o idee, iar câțiva dintre ei chiar și echipa formată, iar alții în căutare de idee sau în căutare de echipă. S-au formulat și s-au prezentat 13 idei. În urma votului echipelor, fiecare dintre cele 13 idei au avut la dispoziție 5 voturi, am obținut un vot de popularitate. Echipa cea mai populară a fost Tap-Tap-App care a primit opt voturi, pe locul doi cu câte șase voturi au fost șase echipe Dictamed, WebS4All, BuyHandHelp și Finger drums și pe locul trei cu câte 5 voturi au fost SwimmPal și Finger Drums din nou. Ideile sunt variate. Cea de pe primul loc a luat o formă mai facilă de a folosi telefonul. A fost foarte reușită prezentarea pentru că intenționat în momentul în care o prezentau, aveau un singur minut la dispoziție, persoanei respective i-a sunat telefonul și a spus uite nu e neplăcut că de fiecare dată sună telefonul când nu e momentul potrivit. Mai multe idei au fost legate de domeniul medical și de îmbunătățirea relațiilor dintre pacienți și doctori și sistemul informatic și, de asemenea, există aplicații legate de retail, de îmbunătățire a modului de cumpărare a produselor sau de a ajunge mai ușor la ele”, a spus pentru Transilvania Reporter, Alex Eftimie, team leader la Eau de Web.
Sigur, ca la orice competiție respectabilă a existat și un juriu de specialitate care să decidă un clasament al proiectelor. ”A existat și un clasament al juriului după criterii bine stabilite, nu a fost tocmai cu cel al popularității. Urmează hackatonul de 24 de ore în care se dezvoltă la nivel de prototip ideile, mâine se prezintă și dintre ele sunt selectate un număr mic, probabil cinci echipe care vor rămâne într-un program de mentorship de trei luni. Timp de trei luni se vor întâlni săptămânal, vor primi sfaturi, vor fi încurajați să meargă mai departe și vor avea contact cu persoane care au reușit în acest domeniu. La finalul celor trei luni există un final pitch unde sunt aduși investitori din România și din străinătate, iar echipele care au ajuns la final au ocazia să-și prezinte ideea. Innovation labs este la a treia ediție, în primii doi ani trei echipe au reușit să devină businessuri proprii și să primească finanțare, să ajungă pe piață și unele chiar să fie recunoscute internațional”, a adăugat acesta.
Competiție pentru cei cu spirit antreprenorial
Innovation labs se adresează tuturor celor care au idei de afaceri și dorința de a le transforma în realitate, oferindu-le un cadru propice pentru aceasta. ”Această competiție este pentru oricine are spirit antreprenorial, nu trebuie să fii student, sunt oameni în echipe care au 30 de ani sau peste 30 de ani, însă își doresc să dezvolte o afacere pe cont propriu și noi le oferim cadrul potrivit care să crească o afacere pornind de la zero. Primesc sfaturi legate de produs, sfaturi legate de business și primesc sfaturi tehnice pentru că aplicațiile propuse sunt tehnice. Deci trebuie să fie persoane cu spirit antreprenorial și cu capacitatea de a strânge o echipă tehnică în jurul lor”, mai explică Alex Eftimie.
Membrii juriului s-au arătat foarte impresionați de ideile prezentate de tineri la Cluj și au recunoscut că nu vor avea o misiune ușoară să aleagă câștigătorii. ”În ce privește criteriile și partea de analiză a proiectelor înscrise, noi am avut în vedere noutatea adusă de soluția propusă, inovația, dacă ideea e fezabilă și se poate dezvolta din punct de vedere tehnic, echipa care este în spate și care poate să convingă, cât și o problemă pe care o rezolvă, să fie o problemă reală, să fie utilă. Direcțiile pe care s-a mers când au aplicat se încadrează în Internet of Things, o direcție la modă în momentul de față și pe care Orange o încurajează, al doilea pe Mobile aplication și au fost foarte multe idei în zona aceasta, mai dificil de analizat și de selectat, și direcția de Retail. Echipele selectate de juriu au fost două din Retail, una din Internet of Things și una din Mobile. Personal pe mine m-a impresionat singura idee aleasă pe Internet of Things și prezentată de echipa SwimPal, eu fiind personal atras și de zona asta de înot, de sport, chiar mi-a plăcut ideea lor pentru că rezolvă o problemă pentru înotători, chiar mi se întâmplă des să nu știu câte bazine fac, cât de repede înot, care e performanța de la o zi la alta, deci e o idee utilă, cred că e și fezabilă tehnic și există și nișa”, a spus Cristian Pațachia-Sultănoiu, managerul echipei de dezvoltare și inovare Orange, unul dintre membrii juriului care participă și la programul de mentorat al Innovation labs.
”Cred că asemenea evenimente sunt foarte utile. Noi am început încă de anul trecut să fim prezenți la acest eveniment, chiar la Cluj, și am reușit să identificăm o echipă pe care practic am ajutat-o atât în interiorul evenimentul cât și după eveniment. Echipa a dezvoltat o soluție de analitics, și Orange a reușit să aducă acea idee și echipă de la stadiul simplu de ce era pe hârtie ca produs pe piață împreună cu partenerii noștri. Este un exemplu și un caz fericit, am demonstrat că se poate și vrem să continuăm. Este o competiție mare, are loc și la București și la final eu sper, din ceea ce am văzut până acum, să avem vreo patru idei din Cluj aduse la finală și poate și un câștigător din Cluj” a subliniat acesta.
De la instrumentul muzical al viitorului, la strângerea de fonduri pentru cauze caritabile
Participanții au demonstrat prin ideile propuse că online-ul se poate aplica deja în aproape orice domeniu, de la muzică, la caritate sau chiar hobby-uri. Csongor Horvath are 28 de ani și este din Cluj. De când se știe a fost pasionat de muzică. ”Am trecut de la a fi cel care încă din clasa a IV-a punea muzică la petreceri, la a fi DJ și a face bani din muzică de la 15 ani. M-am dezvoltat mult și spre organizarea de festivaluri, de evenimente, dar muzica a rămas în centru. Mereu am căutat ceva care să aducă un plus, să nu fac numai remixare, să pot face remixare live să adaug o valoare la spectacol. Practic la acest hackaton am venit cu idea acestui instrument muzical al viitorului, dacă vrem să îi spunem așa, e puțin exagerat, însă așa se face de fapt muzica în prezent. Tehnica se numește sampling și a fost răspândită mai ales de hip hop, ideea e că luăm bucăți din piese existente și le combinăm apăsând pe diferite butoane și le reconfigurăm, le remixăm și asta live. Eu mă axez pe live performance. Vreau să segmentez piața în două zone. Primul ar fi tinerii între 12-25 de ani interesați de muzică, și de hip hop, și care cochetează cu ideea de producție muzicală și care vor să învețe patternuri printr-un joc, să aibă niveluri diferite și totul să se complice pe parcurs. După ce au învățat partea de bază pot ”compune” cu două mâini, apoi cu mai multe stiluri muzicale de la hip hop că e mai lent apoi funk, muzică electronică în principiu. Al doilea segment mă refer la cei între 25-35 de ani, semiprofesioniștii care au nevoi mai ridicate, știu deja elemnentele de bază și au nevoie de schimbe, să își facă setări pe un anumit tip de sample și să folosească asta la performence-uri. Hackatonul e ceva mișto cu adevărat pentru că primești feedback, sfaturi. De asemenea, acest deadline de 24 de ore e foarte bun pentru că pe mine, de exemplu, m-a mobilizat foarte mult. Eu de câteva luni mă tot pregătesc să dezvolt ideea aceasta și tot am amânat, au apărut alte lucuri. Acum chiar lucrez la ea”, a spus tânărul.
Un alt proiect propus merge către zona socială. ”Noi ajutăm diferite fundații sau cauze sociale cu bani din donațiile oamenilor care pur și simplu își fac cumpărăturile normal. Toate lumea are nevoie de lapte, de o pereche de pantofi , de un laptop, de un telefon și, dacă deja ne-am decis să cumpărăm ceva dintr-un magazin anume o să cumpărăm acel produs, o să plătim o sumă de bani, iar acei bani vor rămâne la acel retailer. Prin paltforma noastră voi cumpăra de la același magazin, plătind aceeași sumă de bani, doar că nu toți banii vor rămâne la retailer, ci un anumit procent va fi direcționat spre o cauză socială pe care dorim să o susținem. Practic tu donezi fără să dai bani din buzunar în plus, doar cumpărând lucrurile de care ai nevoie. La baza ideei stă marketingul afiliat, care e o idee mai veche din mediul online și care a pătruns și la noi de mai mulți ani și eu am activat în această zonă. Practic acum există platforme de acest gen care fac această intermediere între retaileri și producători de conținut sau siteuri care vor să facă genul acesta de business, adică să le trimită clienți, iar retailerii să le dea un procent din vânzări”, explică Radu Popescu, alt concurent în cadrul hackatonului.
Radu este la a doua partiucipare la un eveniment de acest gen. ”E al doilea an în care particip, e o idee foarte bună. Anul trecut în cele trei luni de mentorat am învățat foarte multe lucruri de la o mulțime de oameni la care nu știu dacă aș fi avut acces în alte circumstanțe. Innovation labs m-a ajutat să intru în legătură cu oameni cheie care au putut să mă ajute cu informații și să mă pună în legătură cu alți oameni de care am avut nevoie. Ideea mea deși a trecut de prima fază, în programul de mentorat vorbind cu toți acești oameni care cunosc mai bine industria mi-am dat seama că nu ar fi viabilă și am renunțat. Acum am venit cu altă idee și sperăm să fie de data aceasta cea câștigătoare”, a adăugat acesta.
Ideile tinerilor nu puteau ocoli nici zona sportului, una dintre echipe, venită de la București prezentând un produs destinat celor care practică înotul ca hobby. ”E vorba despre un dispozitiv hardware pe care o să îl atașăm unor ochelari de înot, care să numere bazinele pe care oamenii le fac și să le dăm un feedback cu niște leduri care se atașează ochelarilor. De exemplu, omul va zice astăzi vreau să fac 10 de bazine în aplicația de pe telefon, telefonul va comunica cu dispozitivul prin bluetooth, aplicația numără bazinele făcute și crește ca un progress bar pe lentila ochelarilor să vadă omul unde a ajuns și cât a mai rămas să facă. Un asemenea instrument e foarte util pentru că, de exemplu, dacă alergi în parc știi că o tură de parc are 4 kilometriu și ai alergat atât, dar cu bazinele e mai complicat, unele sunt olimpice, altele semi-olimpice, unele au 25 de metri, altele 30 de metri, ca să îți calculezi o distanță pe care vrei să o înoți e mai complicat. Ideea mi-a venit pornind de la faptul că, dacă te duci să înoți vrei și să îți îmbunătățești tehnica, dar ai o problemă că trebuie să numeri și bazinele pe care le faci. Așa e mai simplu cu aplicația noastră nu mai ai această grijă. Ne-am gândit că este o piață bună deoarece oamenii cu un anumit nivel financiar merg în mod regulat la bazin, adică ar avea posibilitatea financiară să cumpere produsul nostru”, a explicat Andrei Erghelegiu, student la Calculatoare în București. ”În România sunt destul de puține inițiative de acest gen de mentorat și de sprijinire a start-upurilor. Sunt foarte utile și te provoacă”, a mai spus acesta.
Echipa care a ”fermecat” publicul la expunerea ideii a fost alcătuită din Andrei Toader și Mihai Șchiopu. Cei doi tineri s-au gândit să găsească o soluție la cum respingem apelurile telefonice care vin în cele mai nepotrivite momente fără să trebuiască să mai scoatem telefonul și să tastăm. ”Ideea a venit din pură necesitate să putem respinge apelurile telefonice la care nu putem răspunde în acel moment fără a mai fi nevoie să atingem fizic telefonul, apoi am extins aplicația și la muzică și la altele. Credem că e ceva util pentru foarte mulți oameni, deci practic pentru toți cei cu telefoane mobile, de aceea cred că am și avut atât de multe voturi din partea celorlați concurenți”, spune Andrei Șchiopu. ”Nu va fi foarte greu, dar va presunpune multă programare și cunoștințe de matematică și fizică, și o foarte bună parametrizare și interpretare a impulsului ce îl primești la telefon”, adaugă colegul său Mihai Șchiopu.
Mâine, după 24 de ore de muncă tinerii vor face demonstrații tehnice cu prototipurile pe care au reușit să le dezvolte, iar juriul va stabili cine va merge în programul de mentorat.