Profesor elvețian de etică economică: De ce prind teoriile conspiraționiste și care este scopul lor

Stefan Tobler este profesor de Teologie evanghelică la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, cu specializare în domeniul eticii; cu câțiva ani în urmă a predat un curs de Etică economică și la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. Invitat să conferențieze la diferite universități din lume, profesorul Tobler își începe cursul de etică în fața studenților cu o problemă: îi pune să aleagă, asemenea unui savant care umblând după fluturi prin junglă ajunge pe câmpul de bătălie dintre două triburi și este pus de învingătorii glumeți, să decidă – dacă împușcă unul dintre prizonieri, îi eliberează pe ceilalți. De regulă, a constatat profesorul Tobler, studenții economiști nu ezită să răspundă că ar sacrifica un om pentru a-i salva pe ceilalți. „În etică întotdeauna avem de-a face cu o dilemă”, ne explică profesorul Tobler, „nu e clară distincția între bine și rău. În cazul acesta este greu de luat decizii care să nu aibă și consecințe negative. Economia are interesul de a nu pierde; este un interes justificat, dar nu este singura perspectivă. Principiul după care trebuie să se ghideze politica este să-i protejeze pe cei mai vulnerabili. Cei bogați se salvează, marile firme puternice și finanțatorii acestora se salvează; greul, sacrificiul rămâne al celor săraci și al firmelor mici și mijlocii. Cine sunt cei mai vulnerabili în situația aceasta? Sunt cei amenințați și afectați de această boală (cu adevărat periculoasă!), pe de o parte, sunt muncitorii dați afară din cauza crizei economice, pe de altă parte. Politica are sarcina să găsească o cale echilibrată în această dilemă. Ceea ce trebuie refuzat din punctul de vedere al eticii este atitudinea de negare a pericolului bolii, de condamnare a restricțiilor doar din teama de a nu pierde economic folosindu-se de oamenii creduli și vulnerabili față de falsuri și de teorii conspiraționiste ca să pună cu ajutorul lor presiune pe guverne, iar acestea să relaxeze măsurile și să dea drumul la economie. Greu de crezut că ei au astfel de convingeri, dar se folosesc de personaje credibile sau cu notorietate pentru a forța mâna guvernelor să schimbe prioritățile. Ați văzut că în Germania, Franța și la noi chiar a fost manifestații de stradă. Teoriile acestea conspiraționiste sunt menite să scadă încrederea în autorități, să-i scoată pe oameni în stradă și să pună presiune pe guverne ca să deschidă porțile economiei și să nu țină cont de pericolul foarte mare legat de această pandemie, care nu este o simplă gripă. Dacă te uiți cum au murit oamenii în Italia sau în Ecuador, cum erau cadavrele așezate pe trotuare că nu mai avea cine sa le îngroape, realizezi că măsurile luate de România, rapide și severe, au dat roade, iar noi nu am ajuns în asemenea situații, deși aveam un sistem sanitar slab (Atenție, vorbesc de structurile prea slabe, nu vorbesc de personalul medical în general foarte bun și astăzi chiar eroic!). E foarte greu să rezolvi dileme, iar oamenii sunt tentați să vadă lumea doar în alb și negru. Prea des argumentele raționale cad în fața intereselor economice sau a politicilor populiste.

În țara noastră, prea puțin s-au făcut auzite voci înțelepte în rândul elitei intelectuale, care să echilibreze lucrurile. Pe când în Italia l-am auzit pe economistul Luigino Bruni, profesor universitar la Roma, spunând că această criză ar putea să aibă un mesaj important cel puțin pentru țările dezvoltate: această frână pusă dintr-o dată nu doar pe economie, ci pe întregul stil de viață poate fi considerată ca un fel de perioadă de post al capitalismului, desigur cu multe greutăți și suferințe, dar poate și necesar după excesele de dinainte, când am avut o frenezie a consumerismului”.