Prima Casă. Și ultima? ”Statul ține sus prețurile. Opriți Prima Casă, e un program anacronic!”

Programul “Prima casă” este tot mai contestat, și asta la 10 ani de la lansare. Inițiativa statului român de a sprijinii familiile tinere în cumpărarea unei locuințe a pornit ca una bună, într-un moment cum nu se poate mai potrivit, în plină criză economică și imobiliară. Consecințele au fost pe măsură, iar până la sfârșitul lui 2018, de exemplu, au fost acordate aproape 270 de mii de garanții și promisiuni de garantare a creditului necesar pentru aciziționarea unei locuințe, valoarea totală a acestora fiind de aproape 24 de miliarde de lei. Doar că, odată depășită criza de cereri de pe piața imobiliară, cu creșterea considerabilă a veniturilor populației, și cu programele de finanțare tot mai atractive venite din partea băncilor, în ultimii ani Prima Casă a cunoscut un declin constant. De exemplu, anul trecut, din totalul proprietăților cumpărate, doar puțin peste 20 la sută din sursele de finanțare au reprezentat credite efectuate prin programul Prima Casă.

Tot mai multe voci spun acum că implicarea statului în piața imobiliară nu mai este deloc oportună, și cer oprirea programului Prima Casă, tocmai pentru că asistăm în prezent la o distorsionare a pieței prin stimularea cererii, fapt care contribuie în cele din urmă la creșterea exagerată a prețurilor. Mai mult, se consideră că intervenția în continuare a statului, ca factor extern pe piața imobiliară, ar putea face posibilă apariția unei noi bule imobiliare, care o dată explodată ar putea avea consecințe din cele mai negative.

”În 2009, Prima Casă a avut o rațiune. Acum, aceasta nu mai există”

”În 2009, când a apărut criza asta foarte puternică, piața imobiliară din România era ultra fierbinte, erau prețuri poate chiar mai mari decât acum, în condițiile în care veniturile populației erau mici. Discrepanța asta mare și apetitul de credit al băncilor a făcut ca piața imobiliară să se exacerbeze și astfel să se ajungă la niște prețuri exorbitante. Când a apărut criza, piața s-a prăbușit brusc. Atunci, în 2009 când a apărut ”Prima Casă” a existat o rațiune în acest sens. Acest program avea două laturi mari: una socială, destinată a sprijini tinerii, iar pe de altă parte a reprezentat un impuls dat cererii de locuințe, prăbușită pe atunci, deci implicit industriei imobiliare.

Pe măsură ce programul a evoluat, începând cu anii 2011-2012, România a început să iasă din criză. Efectele Primei Case au început să se atenueze, și aici revin la spuneam că statul nu ar trebui să se bage peste tot, pentru că el e un factor extern care influențează piața. Ei,după un an-doi în care lucrurile mergeau bine, statul trebuia să accentueze caracterul social al programului și să se fi limitat la acorda credite exclusiv pentru familiile tinere cu venituri mici. Nu s-a întâmplat acest lucru, și asta din cauza populismului de care au profitat băncile. De ce? Pentru că vă dați seama în ce stadiu avantajos se aflau: să dea credite într-una, chiar cu dobânda de 5 la sută, dar cu risc zero.

Programul nu a dat semne de oprire, iar lumea s-a obișnuit cu el. O dată cu trecerea timpului însă efectele inițiale pozitive ale acestuia s-au estompat după ce și băncile au ieșit pe piață cu propriile oferte de creditare mai avantajoase, tocmai pentru că au simțit oportunitatea de investiții și de ridicare a pieței imobiliare. Aici a fost momentul concret în care statul român trebuia să se retragă. Astfel, a apărut și latura negativă a acestui fapt: creșterea artificială a prețurilor, și asta, evident, a fost în defavoarea populației.”, ne-a declarat Adrian Crivii, fondator Darian DRS, CEO și vicepreședinte, membru în Comitetul Executiv și fondator al Asociației Mondiale al Organizațiilor de Evaluatori WAVO www.darian.ro/ .

”Băncile nu mai sunt entuziasmate de participarea la acest program”

O consecință imediată a programului Prima Casă a fost că apartamentele cele mai vândute au fost cele din blocurile vechi, pe de o parte, iar dezvoltatorii imobiliari s-au grăbit să vândă proiectele deja începute în anii 2007-2008 în perioada boom-ului imobiliar când se construi mult și prost, pe cealaltă parte.

În momentul de față, nici băncile nu mai sunt entuziasmate de participarea la programul Prima Casă, acestea preferând să-și vândă produsele lor, cu programe de finanțare mai bune, cu dobânzi mai mici, au mai coborât și nivelul avansului perceput. Chiar dacă erau garanții de stat, dobânda fiind mică și limitată, băncilor nu le-a mai convenit să promoveze Prima Casă și au început să vândă produsul lor cu riscuri mici, având în vedere că lumea a început să trăiască mai bine, să aibă mai mulți bani.”, mai spune Adrian Crivii

Într-adevăr, conform unui studiu de piață realizat de către Re/Max, în colaborare cu portalul imobiliare.ro, românii și-au cumpărat în anul 2019 proprietăți apelând la următoarele surse de finanțare: venituri proprii: 65%, credit ipotecar/imobiliar: 65%, credit Prima Casă: 23%, rate la dezvoltator: 7%.

”Un program anacronic”

Analistul economic intervievat de Transilvania Reporter admite că programul Prima Casă și-a atins scopul, dar insistă că acesta trebuie oprit.

”În prima fază, cu siguranță că da, și l-a atins. Apoi, a început să devină din ce în ce mai anacronic. De ce? Pentru că orice industrie funcționează pe legile pieței, nu trebuie să mai vină statul să intervină, să se mai joace. Piața s-a reglementat, a început să funcționeze, a început să crească, riscurile s-au micșorat, erau tot mai mulți bani pentru populație, băncile au început să finanțeze, și atunci, repet, trebuia oprit acest program. Ar fi fost cea mai bună soluție. Hai să spunem că nu te poți retrage dintr-o dată, că produci niște șocuri și nemulțumiri, dar atunci trebuie să te adresezi exact celor care chiar au nevoie de un ajutor.”, a spus Andrei Crivii.

Programul ”O familie, o casă” nu este văzut cu ochi buni nici de guvernanți

Statul român a încercat acest lucru ce-i drept, în toamna anului trecut, când s-a anunțat schimbarea programului Prima Casă într-unul ”mai bine orientat spre caracterul social”, denumit ”O familie, o casă”. Mai exact, era vorba despre faptul că vor putea achiziționa o locuință doar persoanele ale căror venituri lunare nete nu depășesc, individual, 4.500 de lei. Pentru familiile cu unul sau mai mulți copii, limita veniturilor a fost stabilită la 7.000 de lei. De asemenea, locuințele ce vor putea fi cumpărate vor trebui să aiba un preț de cel mult 70.000 de euro, iar valoarea finanțării garantate este de maxim 66.500 de euro.

”Repet, nu văd altă opțiune decât ca statul să se retragă de pe piața imobiliară. Un gest din acesta ar implica un efect direct, și anume o limitare a creșterii prețurilor. Asta nu le va cădea bine dezvoltatorilor desigur, dar asta nu e problemă care să preocupe statul român pentru că au trecut vremurile din 2008. Și, o spun iar ca un laitmotiv, e cel mai bun moment ca tu, stat român, să te retragi.”, a conchis Adrian Crivii.

Programul Prima Casă rebotezat a trecut de Senat și a primit raport favorabil în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, dar actualul ministru al Finanțelor a anunțat că acesta nu prea prezintă interes pentru actuala guvernare. Ludovic Orban, premierul României a anunțat cu jumătate de gură însă că programul de sprijinire a tinerilor pentru cumpărarea unei locuințe va continua și în 2020, și va avea un buget de 2 miliarde de lei.

Prima Casă nu mai are succes la Cluj

În ce privește Clujul, a devenit o mare provocare să găseşti o locuinţă care să se integreze în bugetul stabilit de „Prima Casă”, având în vedere că municipiul Cluj-Napoca este deja de ani buni cel mai scump din ţară pe piaţa apartamentelor.

Conform statisticilor efectuate de portalul Compariimobiliare.ro în luna decembrie 2019, preţul mediu pe metru pătrat util al apartamentelor de vânzare în Cluj-Napoca a fost de 1.667€/mp, cu 191 de euro peste cel din 2018. De asemenea, anul trecut au fost efectuate 29.818 tranzacții imobiliare în Cluj, dintre acestea mai puțin de o treime făcându-se prin intermediul programului Prima Casă.