Paștele Blajinilor în Republica Moldova, între tradiție creștin – ortodoxă și practică păgână

„Nu există mai mare batjocoră decât ceea ce se face de Paștele Blajinilor acum la noi”, susține preotul unei localități rurale din Republica Moldova. Pe 5 și 6 mai creștinii ortodocși din Republica Moldova celebrează Paștele Blajinilor, una dintre cele mai controversate sărbători religioase. În aceste zile, oamenii își comemorează rudele decedate, oferind pomeni și efectuând alte acțiuni în acest sens.

Paștele Blajinilor este o practică necreștinească convertită în sărbătoare religioasă cu implicarea și susținerea bisericii din Republica Moldova. Deși sărbătoarea nu urmează o anumită lege bisericească, un canon sau un testament, aceasta este sărbătorită în mod obligatoriu de către întreaga populație a țării, la o săptămână de la Paște și durează două – trei zile. Tradițional, oamenii merg la cimitire pentru a-i pomeni pe răposați și împodobesc mormintele cu felurite bucate și pomeni pe care le înmână „de sufletul celor morți”.

Tradiții de Paștele Blajinilor
Una dintre etapele preliminare ale acestei sărbători este curăţenia generală în cimitire și îngrijirea mormintelor. Curățenia generală în cimitire are loc în prima zi de joi de după Paşti, numită „Joia Mare” sau „Joia Morţilor”. Tot atunci, oamenii aduc cu ei copturi, ouă roşii și plăcinte și le oferă de pomană în cimitire pentru sufletul răposaţilor.

O atenție deosebită se acordă pregătirii pomenilor, care, în mod tradițional, sunt formate dintr-un colac, o lumânare, chibrite, un ou roşu, copturi şi neapărat un prosop sau articole vestimentare. Pomenile se pregătesc cu o zi înainte și se aprind lumânările pentru puţin timp, pentru ca „cei răposaţi să ştie că la ei se va veni”.

În dimineaţa zilei de Blajini, cimitirele sunt pline cu rudele răposaților, care vin să-i comemoreze. Preotul „prohodeşte” mormintele şi sfinţeşte pomenile, după care ele sunt oferite mai celor prezenți. În unele localități, însă, rudele răposaților se adună la cimitir aducând cu ei mâncare şi băutură şi aranjează o masă comună. Vinul din pahare nu este servit până la urmă, pentru că, conform rânduielii, băutura rămasă se toarnă peste mormânt.

Unii zic că vinul rămas este destinat pentru Diavol, de la care răposatul ar fi cumpărat pământ pentru mormântul său. Alţii, însă, susțin că acesta le revine răposaților. Restul bucatelor sunt lăsate pe morminte sau se dau tot de pomană. Oamenii se ghidează de ideea că, dacă bucatele sunt luate înapoi acasă, se săvârșește un mare păcat.

Practici de Blajini în comunitățile romilor
Grupuri numeroase de romi petrec an de an Paştele Blajinilor printre cruci şi morminte, unde pregătesc mese, ciocnesc ouă roşii şi îi pomenesc pe cei trecuţi în neființă. Bărbații încing grătarele pe care coc carne de miel, porc și pui, iar femeile se ocupă de întinsul meselor.

Nimeni, însă, nu se atinge de bucate atâta timp cât acestea nu sunt sfințite de către preot, iar mormintele nu sunt tămâiate. Familiile de romi sunt convinse că îl bucură pe „adormit” cu mirosul bucatelor şi veselia celor vii, iar convingerea dată contrastează cu rânduielile creștinilor ordinari din vecinătate.

De asemenea, se deosebesc mult de tradițiile creștinești și pomenile oferite de către membrii comunității romilor. Începând de la alimente, articole vestimentare și vase și terminând cu gadget-uri, pietre prețioase, aur și chiar și mașini, romii oferă cele mai variate lucruri pentru odihna sufletelor răposaților. Dar, deși datinile lor sunt în contradicție cu regulile nescrise urmate de către creștini, totuși, ei le respectă și le promovează cu convingere.

Ținute extravagante
„Anul acesta la Miss Cimitir va fi prezentată colecția de iarnă”, a scris bloggerul Dragoș Galbur anul trecut de Paștele Blajinilor în contextul schimbării climaterice radicale și a ninsorii neașteptate de atunci. „Demonstrațiile de modă” care au loc anual în cimitire de Paștele Blajinilor, au devenit asemenea competițiilor naționale pentru multe femei din Moldova. În fiecare an, știrile și imaginile cu extravaganța fashion ce se desfășoară printre morminte devin adevărate scandaluri pe rețelele de socializare, iar mulți bloggeri ironizează această practică.

În acest sens, a fost organizată și o campanie intitulată „Cum să NU te îmbraci de Paștele Blajinilor”, unde au fost oferite sfaturi și fotografii, menite să servească drept ghid în alegerea look-ului de sărbătoare. Femeile, însă, par să nu se lase influențate de criticile societății și continuă să vină în cimitire în ținutele respective.

Ce spune biserica
Din ce în ce mai mulți preoți îndeamnă creştinii care vor merge la cimitir de Paştele Blajinilor, să nu facă excese şi să renunțe la practicile păgâne de a aduce alimente și pomeni în cimitir.

„Sunt sigur că fiecare are câte un vecin necăjit, sărman, flămând. Nu-i nevoie să cari aceste pungi cu haine, cu cratițe sau căldări pe care, ulterior, le schimbi cu cumătrul și nănașul. Nu-i nevoie nici de această turnătură de vin în gât și peste mormânt”, spune Maxim Melinti, preot din Republica Moldova. Fața bisericească a mai adăugat că, în ziua de Blajini, la cimitir, trebuie să ne îmbrăcăm decent, referindu-se nu doar la femei, ci și la bărbați. „Și ei (bărbații – n.a.) se îmbracă deocheat”.

Cum se sărbătorea Paștele Blajinilor în urma cu 80 de ani
Fotografia anului 1941 reflectă tradițiile Paștelui Blajinilor de atunci. În comparație cu ceea ce avem astăzi, sărbătoarea pare a fi celebrată modest, fără mese și pomeni numeroase, iar pe femei le vedem purtând ii brodate, broboade și costume tradiționale. Pe morminte se văd doar 24 de pomeni formate din cozonac, ou roșu și o lumânare, care ar simboliza cele 24 de vămi, iar mormintele nu sunt îngrădite precum se obișnuiește în prezent.

De asemenea, se știe că pomenile erau date doar celor nevoiași, nu între rude, ca pomana să nu să se întoarcă de unde a pornit. O metamorfoză de-a dreptul uluitoare a avut loc în doar 80 de ani, iar ceea ce numim astăzi tradiție, nu pare a fi decât interpretarea exagerată a ceea ce promovau strămoșii noștri.

Vitalinka Simeretzkii