Părinții vor să-și vadă copiii cât mai repede la școală. Sondaj IRES

Ce părți pozitive au găsit părinții în modul în care copiii lor au făcut școală ori grădiniță în pandemie? Care sunt cele mai mari dificultăți percepute de către părinți în perioada școlii online? Care sunt cele mai mari temeri ale părinților în perspectiva întoarcerii copiilor fizic la grădiniță sau școală și, mai ales, în ce condiții doresc să se petreacă revenirea la școală?

La toate aceste întrebări și-a propus să răspundă ultimul sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), realizat împreună cu Fundația Viață și Lumină și Asociația Mame pentru Mame.

În ciuda pandemiei, două treimi dintre părinții din România cred că școlile și grădinițele ar trebui deschise cât mai curând sau ar fi trebuit să fie deschise deja.

De asemenea, peste jumătate dintre intervievați (56%) consideră că decizia autorităților privind redeschiderea școlilor/grădinițelor depinde în foarte mare sau mare măsură de vaccinarea anti-CoViD-19 a cadrelor didactice și a personalului auxiliar prezent în unitățile de învățământ. Șapte din zece părinți și-ar trimite copiii la școală/grădiniță și dacă ar ști că aceștia ar avea la clasă/grupă personal didactic nevaccinat anti CoViD-19. Tot șapte din zece părinți și-ar dori ca activitatea didactică să se desfășoare în sistem clasic, cu toți copiii la clase, însă 1 din 5 ar prefera sistemul hibrid, cu jumătate de elevi în clase și jumătate online.

Sondajul pune în evidență o serie de opinii legate de școala online. Astfel, dintre părinții ai căror copii au participat la școala online, 53% sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de modul în care s-a derulat educația online. 44% spun, însă, că sunt mai curând nemulțumiți (destul de nemulțumit și foarte nemulțumit). Principalele avantaje percepute ale școlii online, comparativ cu cea față în față sunt obișnuirea cu tehnologia și timpul mai mult petrecut cu părinții (câte 24% din respondenți); totuși, aproximativ o cincime dintre intervievați consideră că școala online nu are avantaje. Cele mai importante dezavantaje percepute de părinți ale școlii online sunt lipsa interacțiunii cu copiii de aceeași vârstă (64%) și petrecerea timpului îndelungat în fața ecranelor (56%).

Utilitatea cursurilor online pentru preșcolari este evaluată, per ansamblu, la mijloc, spre pozitiv, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „complet inutile”, iar 5 – „foarte utile”. Cel mai utile sunt percepute aceste cursuri în relație cu acumularea sau menținerea unor deprinderi/rutine (2.93), iar cel mai puțin utile, în relație cu dezvoltarea cognitivă (2.67).

Interacțiunile directe cu colegii și profesorii reprezintă principalul lucru care le-a lipsit elevilor în perioada derulării cursurilor online (45% – apropierea colegilor/prietenilor, 49% – relația față în față cu profesorii, 4% – colegii și profesorii, în egală măsură). După suspendarea cursurilor față în față, 30% dintre intervievați spun că preșcolarii nu au participat deloc la activitățile derulate online de instituția la care sunt înscriși.

Soluții și recomandări

Studiul oferă și o serie de recomandări și soluții legate de nevoile elevilor și ale familiilor lor.

Recomandarea numărul 1. Reglementare urgentă privind păstrarea posibilității ca părintele / reprezentantul legal să poată opta, motivat, pentru „școlarizare la domiciliu” și împuternicirea unităților de învățământ să asigure condițiile necesare. În multe școli din mediul urban, majoritate școli aglomerate, s-a investit deja în infrastructura necesară. Așa cum arată rezultatele cercetării, formula mixtă, respectiv online-ul personalizat (prezență doar online, la cerere, motivată medical) a funcționat. Decizia la nivelul școlii în ceea ce privește permiterea accesului doar online a elevului cu probleme (elev cu sănătate precară, sau care are în familie persoane cu sănătate precară pentru care infecția cu SARS-CoV-2 ar putea avea consecințe grave) trebuie clarificată de către Ministerul Educației. Au existat și vor exista încă situații în care conducerea școlii nu va dori să înțeleagă și să acomodeze situația, cu efecte negative asupra parcursului educațional al copilului în cauză. Există cadre didactice care au indicație de la medicina muncii pentru a preda exclusiv online. În contextul în care vaccinarea cadrelor didactice nu are, în acest moment, un ritm alert, imunizarea va fi un proces de durată, iar acestor cadre didactice este necesar să li se permită să predea. În concluzie, este nevoie să fie menținută posibilitatea ca părintele elevului, precum și cadrul didactic, să poată opta, aducând documente doveditoare, doar pentru școala online, așa cum a fost și până acum.

Recomandarea numărul 2. Pe termen mediu, reglementare și infrastructură pentru școlarizarea la domiciliu / școala online. Recent, analizând impactul pandemiei asupra sistemului de educație, Daniela Vișoianu, care a fost consilier în cabinetul ministrului educației în cursul anului 2020, atunci când au fost luate decizii ca cele de respectare a opțiunii de școlarizare la domiciliu, a sintetizat foarte bine posibilele soluții care ar permite accesul la educație al tuturor copiilor, pe trasee personalizate.

Acestea sunt, în esență: Modificarea legii și redefinirea termenului de școlarizare obligatorie pentru a nu include doar conceptul de educație „față în față”, ci și a termenului” educație la distanță”, deci reglementarea „educației la distanță”, a „educației la domiciliu”. Astfel, elevii cu probleme de sănătate (patologii cronice sau suferințe medicale de lungă durată își vor continua educația (chiar de pe patul de spital), vor fi integrați într-un colectiv stabil, scăzând numărul incidențelor de abandon școlar datorat imposibilității de a se prezenta fizic la școală. Lor li se adaugă elevii atipici – cei cu CES, cei supradotați, cei care, din cauza distanțelor mari, nu ar putea să aibă acces la anumite specializări sau discipline care îi interesează. Școala online ar fi benefică și pentru evitarea claselor „la simultan”, cu menținerea accesului elevilor în spațiile fizice ale școlilor cu număr scăzut de elevi, cu sprijin din partea unui tutore care să intermedieze comunicarea dintre elev și învățătorul sau profesorul virtual. S-ar deschide, astfel, calea pentru un învățământ care se pliază pe nevoile elevului cu scopul de a-l sprijini în acord cu nevoile lui de dezvoltare.

Alte argumente pentru necesitatea reglementării școlii online:

Școlarizarea la domiciliu, școala online ar permite, cu costuri rezonabile de finanțare per elev, creșterea gradului de calitate a educației pentru elevii care se confruntă cu diferite tipuri de excluziuni (medicală, dizabilitate, sărăcie, izolare geografică);

În România există aproximativ 5.000 de copii bolnavi de cancer care fac tratamente de lungă durată și care necesită spitalizare îndelungată, în marile orașe, mulți fiind departe de localitatea lor de domiciliu. Învățământul la distanță de care „beneficiau” acești copii se concretiza doar în niște fișe, fiind o povară în plus pe umerii părinților, și așa împovărați destul;

Școala online ar permite aducerea în zona de monitorizare a modului în care este respectat dreptul la educație al copilului, pentru acele familii care au decis să facă „home-schooling” din diverse motive. Este nevoie de reglementarea unui sistem de evaluare, astfel încât, pentru toți copiii din România să fie asigurată respectarea unui standard de calitate și a elementelor de curriculum strict necesare;

Nu în ultimul rând, reglementarea școlii online poate avea impact pozitiv asupra modelării finanțării per elev, asupra organizării infrastructurii fizice și a celei de resurse umane. În fapt, ar însemna punerea în litera legii a unui fenomen care există deja. Singura investiție majoră ar fi o platformă unică de învățare, organizată în baza curriculumului național, care poate fi folosită de întreg sistemul educațional, platformă menționată oricum repetat în diferitele strategii de digitalizare a educației.

Sondajul poate fi consultat pe site-ul IRES, la adresa https://bit.ly/2Mwxjg2