OPINIE| Știe cineva unde se depun CV-urile pentru poziția de ministrul al sănătății?

Am inventariat o listă de candidați la care ar putea să se uite reprezentanții partidelor politice, dacă ar dori cu adevărat să recruteze un expert pentru Ministerul Sănătății:

– proprietarii sau directorii executivi ai marilor spitale și rețele medicale private. Ce scrie în CV-ul lor? Au dezvoltat de la zero rețele în toată țara, practic un întreg sistem privat de servicii medicale de calitate, au experiență în tot ceea ce înseamnă managementul sanitar;

– proprietarii sau directorii executivi ai companiilor private de echipamente și alte servicii medicale. Ce scrie în CV-ul lor? Cunosc perfect structura sistemului sanitar, știu unde sunt locurile și lucrurile care trebuie remediate, cum se pot gestiona situațiile de criză, ce standarde de cost să fie aplicate etc.;

– proprietarii sau directorii executivi ai companiilor producătoare sau distribuitoare de medicamente sau ale lanțurilor de farmacii. Spuneți că Big Pharma e rea? Este, pentru că funcționează eficient, lucrează pe indicatori preciși, acoperă zilnic mii de clienți, planifică și anticipează orice activitate cu până un an înainte, execută cu rigoare planul de acțiune. Asta scrie în CV-ul lor.

Și lista poate fi completată cu bancheri, pentru că în sănătate vorbim de 60 de miliarde care trebuie administrate. Am în minte cel puțin 20 de personalități din rândul celor de mai sus care ar putea în 12 luni, fără prea mare efort, sa relanseze sistemul sanitar de pe poziția de ministru al sănătății. Pachet de bază, platformă integrată IT pentru întreg sistemul sanitar, standarde de cost, subordonare unică a spitalelor, management privat în spitale sau chiar privatizarea unor spitale (nu cum sunt ele „privatizate politic” acum), finanțare prin sistem paralel de asigurări de sănătate etc.

Acestea sunt zonele de reformare cu maxim impact către care s-ar duce orice specialist care are 20-25 de ani de experiență în domeniul sistemelor sanitare și care dorește sa recâștige rețelele publice de sănătate.

Dar și prin absurd, dacă cineva s-ar gândi la posibilii candidați de mai sus, probabil că aceștia ar refuza

Pentru că li s-ar radiografia rudele, cunoștințele, prietenii, averile, casele, bolizii etc., pentru a se găsi „slăbiciuni”. De parcă asta ar avea vreo relevanță cu fișa postului de la Ministerul Sănătății.

Ar fi pulverizați de vreun politician logoreic la vreo televiziune, supărat ca i-a schimbat managerul de spital numit politic.

Ar fi acuzați că din cauza lor a explodat, a doua zi după numire, vreun spital și s-ar alege cu dosar penal.

Ar fi chemați la raport când ar începe depolitizarea conducerilor și ar curma clientela politică care controlează aprovizionarea spitalelor.

Ce mai, în realitate, toți românii ar fi deranjați (inclusiv pentru că ar pierde scandalul mediatic din sănătate) dacă sistemul sanitar ar fi recucerit prin utilizarea unui expert tocmai în sisteme sanitare.

Și totuși, dacă unii dintre cei enumerați mai sus și fără afiliere politică și-ar lua inima în dinți și ar dori să își depună CV-ul ca să fie luat în calcul pentru postul de ministru al sănătății, să ne spună politicienii care sunt firmele de recrutare care îl primesc.

Dragoș Damian