Nu ratați în Transilvania Reporter: „Lenea primăriei pune pe fugă investitorii”

Joi, 23 octombrie, a apărut un nou număr din Transilvania Reporter care are ca subiect principal felul în care orașul comoară își gestionează problemele de urbanism.

Piaţa construcţiilor şi cea a imobiliarelor dau semne că îşi revin la Cluj, dar avansul în domeniu ar putea fi mult mai profitabil pentru oraş dacă Primăria n-ar fi atât de adormită. Posibilii investitori dau vina pe haosul şi dezinteresul din Primărie, care îi ţine în loc cu lucrările, şi spun că aleg să construiască în alte oraşe. „Mai demult se dădea şpagă. Acum nu-ţi cere nimeni nimic, dar nici nu se rezolvă nimic”, sintetizează situaţia un constructor care aşteaptă de trei ani să fie autorizat să ridice un bloc de locuinţe.

Mai mult decât până acum, Clujul pare sã rãmânã în ultimii ani repetent la capitolul urbanism. Investitori, locuitori, arhitecți, constructori, toți sunt nemulțumiți de cum se dezvoltă acest domeniu într-un oraș cu o moștenire urbanistică impresionantã. Singurele care rămân impasibile și nepăsătoare sunt autoritățile locale, care de ani buni se mulțumesc să dezbată un Plan Urbanistic General, fără să treacã și de linia de finish, adică să facă tot ce pot să și aprobe și implementeze acest PUG. Pentru că Clujul, la această oră, se ghidează după un plan expirat de ani de zile și care nu mai are cum să reglementeze o situație din teren total schimbată. Efectele sunt vizibile peste tot în oraș, din centru și până în cele mai noi cartiere construite. Clădirile s-au ridicat haotic, nerespectând de multe ori cele mai elementare reguli de bun simþ urbanistic, așa că avem blocuri între case, zone sufocate fără niciun strop de spațiu verde. Iar pe fiecare teren retrocedat se ridicã noi și noi clădiri, într-o frenezie a construirii de locuințe, spații de birouri și spații comerciale. E ceea ce piața cere, iar antreprenorii vor cu tot dinadinsul să satisfacă această cerere. Autoritățile în schimb nu par să se racordeze la ritmul timpurilor, așa că o autorizație de construire se obține la Cluj minim într-un an de zile, se plâng investitorii. Foarte mult, pentru secolul vitezei. Doar aproape 1.700 de autorizații se eliberează într-un an într-un oraș cu peste 400.000 de locuitori. Evident, puțin pentru dinamica urbană a urbei care se visează Capitala Culturală Europeană  peste doar şapte ani.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE: Dragnea şi-a anunţat la Cluj candidatura la şefia PSD. Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, miercuri, că dacă va decide să candideze la şefia PSD va face echipă cu Sebastian Ghiţă, el spunând că îi asigură pe membrii PSD că, după ce Victor Ponta va deveni preşedinte, partidul ”nu va rămâne la mâna niciunui combinator”. (Septimiu Avram).

ECONOMIC: Noul sediu Endava din Cluj-Napoca va găzdui în viitor 850 de angajați. Compania de servicii IT Endava a inaugurat un nou spațiu de birouri pentru centrul său de dezvoltare și suport din Cluj-Napoca, ce numără în prezent 550 de angajați și livrează proiecte pentru clienți din diferite domenii, precum bănci, plăți electronice, asigurări, retail, telecomunicații și media. În plus, compania continuă angajările și planifică o creștere a echipei din Cluj-Napoca până la 850 de persoane în următorii 2 ani. (Maria Man)

DOSAR: Orașul comoară, repetent la urbanism

Motoul primăriei: „Nu facem nimic, pentru că atunci nu greșim”. Piața construcțiilor imobiliare începe să se dezmorțească anul acesta sau cel puțin asta afirmă investitorii clujeni. „Cred că vedeți singuri dacă vă plimbați prin oraș. Se construiește mult”, spune Ovidiu Ciceo de la Covidan Impex SRL. Se construiește, numai că, până să se ajungă aici, investitorii sunt nevoiți să aștepte minim un an pentru a primi autorizația de construcție din partea Primăriei Cluj-Napoca. În Florești, lucrurile se mișcă mult mai rapid în acest sens, dar atât constructorii, cât și cumpăratorii se confruntă cu altă problemă: infrastructură proastă. (Maria Man)

Clujul urbanistic: o moştenire de nota 10 adusă azi la nota 5. Interviu cu arhitectul Szabolcs Istvan Guttmann, preşedintele filialei Transilvania a Ordinului arhitecţilor din România (Marius Avram)

Clujul verde se construiește în alt oraș. Locuitorii din Cluj-Napoca și specialiștii în urbanism au dezbătut săptămâna această, într-un cadru inedit și anume într-un living room instalat în Piața Unirii, teme precum orașul sănătos, orașul verde, orașul care știe și poate să își dreneze gunoaiele. Ansamblul a fost realizat doar din materiale reciclate și a găzduit mai multe evenimente: dezbateri, concerte, piese de teatru, proiecții de film.( Maria Man)

Prodvinalco intră pe piaţa imobiliară. Prodvinalco, cunoscutul producător de băuturi alcoolice, şi-a mutat complet sediul de pe strada Traian numărul 36, în Baciu şi s-a asociat cu o firmă care să ridice pe cei peste 4.000 de metri pătraţi un ansamblu cu funcțiuni mixte (comerț, servicii, locuințe). Prodvinalco se alătură altfel şi altor foste fabrici care au trecut printr-un proces de reconversie şi s-au transformat în spaţii de biroruri ori locuinţe. (Claudia Romitan)

INTERVIU. Elena Udrea: Oamenii văd că nu scot flăcări pe nas, că nu mănânc copii cruzi dimineaţa. Cu o foarte pală pată de culoare, în 2000, când a existat un candidat de sex feminin la alegerile prezidenţiale, Graziela Bârlă, până în acest an, România n-a   mai avut femei care să intre în cursa pentru Cotroceni. Iar de această dată, candidatele –pentru că sunt două, Elena Udrea şi Monica Macovei- par să facă, cum ar spune fotbaliştii, o figură frumoasă. (Septimiu Avram)

CULTURĂ. A venit și rândul jazz-ului. Pentru unii artişti de jazz, muzica e ca o poveste fără vârstă, pentru alţii e o pasiune atât de puternică, încât le-a schimbat cursul unei cariere promițătoare în matematică. Toți vor ca ritmurile lor să nu-şi piardă din prospeţime, toți luptă ca muzica să evolueze continuu. Eli Degibri, Chico Freeman şi James Blood Ulmer sunt trei artişti pentru care jazz-ul este o constantă a vieţii, o pasiune pe care o transmit publicului cu fiecare acord. Cei trei vin la Cluj pentru un festival menit să le reamintească iubitorilor muzicii de gen că jazz-ul este la fel de viu şi că saxofonul, trompeta şi pianul pot însufleţi oraşul, indiferent de anotimp. Cluj Internaţional Jazz Festival debutează joi seară, la Casa de Cultură a Studenţilor, organizatorii evenimentului promiţându-le melomanilor trei seri de muzică de calitate. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Piaţa de instrumente muzicale din România are multe necazuri. De 15 ani se ocupă cu vânzarea instrumentelor muzicale şi este printre puţinii tehnicieni de pianine din România. Şi-a transformat jumătate din casă în atelier de reparaţii şi magazin şi încearcă să îşi ţină pe linia de plutire business-ul pe o piaţă aproape inexistentă. La vârsta de 15 ani a primit de la bunica lui prima chitară şi de atunci nu s-a mai despărţit de acordurile ei. L-am cunoscut pe Marius Handabuţ în casa lui de pe strada Moţilor nr.103, o casă la stradă pe langă care trec mii de oameni, dar prea puţini sunt şi curioşi să viziteze magazinul deschis acolo încă din 2007. (Cristina Beligăr)

RELIGIE. „Ne interesează iubirea dintotdeauna”. La mijlocul lunii octombrie a avut loc la Roma Adunare Generală Extraordinară a Sinodului Episcopilor o întâlnire urmărită de lumea creştină cu mare atenţie pentru că se discutau câteva subiecte fierbinţi legate numărul mare de divorţuri, de persoanele catolice recăsătorite care doresc să primească cuminecare, numărul mare de homosexuali care fac presiuni pentru recunoaşterea civilă şi religioasă a uniunii lor, problemele transgender, avortul, contracepţia.(Elena Gădălean)

CĂLĂTORII. 2015. Balcanii contraatacă. Lonely Planet plasează România în topul celor mai bune zece destinații ieftine din lume în 2015, în timp ce Gallipoli se situează pe locul 1, la categoria regiuni, Serbia pe locul șapte, la categoria țări, iar Plovdiv (Bulgaria), pe locul 6 la categoria orașe. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Maica Tereza: caritate, sfinţenie şi controverse. Printre cele mai cunoscute personalităţi ale lumii se numără şi Maica Tereza de Calcutta, fondatoarea Congregaţiei “Misionarele Carităţii”, călugăriţă catolică celebră pentru munca de caritate, pentru viaţa dedicată în întregime sprijinirii celor săraci, celor bolnavi, celor respinşi de societate. Pentru toate eforturile sale a fost răsplătită cu Premiul Nobel pentru Pace, în anul 1979, iar Papa Ioan-Paul al II-lea a beatificat-o pe călugăriţa originară din Balcani pe data de 19 octombrie 2003, la şase ani după moartea ei. (Mădălina Kadar)

SPORT. Scurtul drum de la extaz la agonie. Foamea unește, iar caracterele puternice se văd în momente de cumpănă. Nu e ușor să gestionezi un vestiar în mijlocul căruia, ipotetic vorbind, tronează un butoi cu pulbere, iar fitilul deja aprins se face tot mai mic. Și totuși, în jurul antrenorului Vasile Miriuță jucătorii ascultă ultimele indicații. Tehnicianul care i-a unit nu le mai cere pase în adâncime, direct pe vârf, nu le mai cere să facă presing la Lazăr sau Rotariu. Discursul lui este unul motivațional, clar, răspicat. Sunt ultimele două luni ale unei echipe ce ar fi putut fi surpriza campionatului. (Patrice Podină)