Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Românii reînvață să iubească regalitatea”

Mii de români (între 5 şi 10.000, după aprecieri) au ales să ignore frigul şi ameninţarea ploii pentru a fi alături de membrii Casei Regale la o ceea ce binevoitor poate fi admisă ca o „Garden Party” (petrecere simandicoasă în aer liber) organizată marţi seară la Castelul Peleş cu prilejul împlinirii, printr-o datare uşor inexactă, a 150 de ani de la întemeierea acesteia. Câţi dintre invitaţii în ţinută de gală care s-au înghesuit pe neîncăpătoarea terasă a castelului şi pe parcela de iarbă din faţă proaspăt cosită au făcut-o din snobism sau din curiozitate şi câţi sunt admiratori sinceri ai regalităţii e mai puţin relevant. Numărul mare de oameni adunaţi la Peleş, mulţi prezenţi fără a fi formal invitaţi, probează revirimentul prestigiului şi a puterii de atracţie a monarhiei româneşti.

După decenii în care comuniştii, aceşti „chiriaşi ai istoriei” cum i-a numit principele Radu, le-au interzis românilor să îşi mai iubească regele – „Ţara a fost învăţată să vă iubească, de acum o vom învăţa să ne iubească pe noi”, i-ar fi spus Petru Groza tânărului rege Mihai atunci când l-a forţat să abandoneze tronul – în România se simte cum se intensifică un curent de opinie susţinut de cei seduşi de ideea unei posibile reveniri la calea regală.

În intervalul celor 150 de ani care au trecut de când, pe atunci, viitorul rege Carol I era înscăunat domnitor la Bucureşti, România a contabilizat cele mai bune realizări  în anii când a păşit împreună cu Casa Regală. Dar nu contabilii scriu istoria, dacă ar fi fost aşa, realitatea de astăzi ar arăta probabil altfel; constatăm însă că regele Mihai este încă în exil şi republica e consolidată de voinţa majoritară a românilor (IRES, „Casa Regală a României la 150 de ani – Percepţii şi reprezentări”).  Nu e mai puţin adevărat că studiul  IRES realizat pentru numărul din aprilie al revistei SINTEZA relevă creşterea numărului celor care preţuiesc regalitatea, o vor mai implicată în societatea românească şi solicită să îi fie legiferat un statut instituţional. Despre cifrele de azi ale nostalgiei monarhice, dar şi a încrederii în actualitatea acesteia, despre istoria regalităţii în România şi însemnătatea ei pentru Cluj.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE: Pata de pe obrazul Clujului rezistă. Pata Rât, groapa de gunoi a clujenilor, rămâne o eternă problemă nerezolvată pentru autorităţile locale şi judeţene. Ca în celebra reclamă, groapa de gunoi şi pata…rezistă. Nici viitorul imediat nu aduce nimic mai bun, doar promisiuni şi aşteptare. (Claudia Romitan)

AFACERI PUBLICE. Milionari și săraci lipiți: averile candidaților la Primăria Cluj. Zece candidați se luptă să câștige fotoliul de primar al municipiului Cluj-Napoca. Printre ei se numără și fostul premier și actual primar Emil Boc, care potrivit declarației de avere pe care el și ceilalți candidați au fost obligați să o depună la dosar, deține mai multe moșteniri în afara orașului, dar are, de asemenea, și economii. Unul dintre principalii săi adversari, independentul Octavian Buzoianu, deține proprietăți imobiliare dar și acțiuni în diverse companii. La polul opus se află patru candidați care au declarații de avere aproape goale și aproape niciun bun pe numele lor. (Radu Hângănuț)

DOSAR: 150 de ani de la descălecatul întemeietorului dinastiei regale

• România – sub semnul Coroanei Regale. În 2016 se împlinesc 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României, eveniment care coincide cu promulgarea Constituţiei de la 1866 şi instaurarea statului român modern. Este un moment care ne permite să avem un prilej de reflecţie asupra semnificaţiei Casei Regale pentru români, dar şi asupra rolului pe care românii cred că această instituţie trebuie să îl joace în societatea românească actuală. Studiul realizat de IRES ne oferă o imagine detaliată asupra percepţiei românilor cu privire la Casa Regală, asupra reprezentărilor pe care această instituţie le are în societate şi, nu în ultimul rând, asupra implicării instituţiei monarhiei în viaţa publică românească.
• Clujul și regii României. Casa Regală a României își leagă numele de inaugurarea, fondarea sau revigorarea unor instituții fundamentale din orașul de la poalele Feleacului. Clujul nu a fost un răsfățat al vizitelor regale. În perioada 1918-1947, istoricii amintesc doar câteva vizite importante ale regilor la Cluj-Napoca, iar după 1990 regele Mihai a făcut în orașul de sub Feleac doar trei vizite notabile. (Bogdan Stanciu)
• Schiţă istorică a monarhiei la români. Întreaga istorie politică veche şi medievală a românilor s-a desfăşurat în cadrul unor forme de guvernământ monarhice. Regi, basilei, împăraţi, domnitori, principi şi voievozi i-au condus vreme de câteva mii de ani pe strămoşii noştri cei mai îndepărtaţi. (Sorin Mitu)

EDUCAȚIE. Hai la olimpiada (de aur)! Elevii clujeni pregătiți în cadrul centrelor „Hai la Olimpiadă!” din Cluj-Napoca au obținut anul acesta la Olimpiadele Naționale de Matematică și Informatică trei medalii de aur, șapte de argint și cinci de bronz. În acest an, județul Cluj va trimite cinci elevi în lotul național lărgit pentru Olimpiada Internațională de Matematică: Mihnea Leonte, Dragoș Crișan, Andrei Petridean, Maria Crăciun și Mihnea Cuibus, iar în lotul național lărgit pentru Olimpiada Internațională de Informatică va merge Sebastian Nechita. (Maria Man)

CULTURĂ. Clujenii obișnuiți devin personaje de film: Din cabinetul stomatologic, pe afișul TIFF. Este brașoveancă, a venit la Cluj în anii ’90 pentru a studia stomatologia, timp de zece ani a fost cadru didactic universitar la UMF și, în prezent, are propriul său cabinet stomatologic într-o frumoasă clădire de pe strada Emil Isac. Am cunoscut-o pe doamna Dolores Bădulescu într-o zi de luni, înainte de începerea programului la cabinet, la câteva zile după lansarea primului spot, „Pădurea Ghimpe-Forrest Gump” din campania vizuală a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF). (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Neurologul Bogdan Florea vrea introducă telemedicina pentru epilepsie în România. Bogdan Florea, un medic neurolog din Cluj-Napoca, dorește să înființeze o rețea de cabinete specializate în diagnosticarea epilepsiei în toate orașele cu peste 100.000 de locuitori din România sau altfel spus să introducă în cadrul sistemului medical conceptul de telemedicină pentru epilepsie. Noile cabinete ar urma să intre în contact cu marile centre ale lumii care studiază epilepsia, iar pacienții să fie în legătură permanentă cu medicii lor, fără a se deplasa la cabinetele acestora, aflate poate la sute de kilometri depărtare. În ajutorul neurolorgului au venit cei de la Clubul Lions Transilvania, convinși de importanța proiectului. Nu doar aceștia au înțeles efectele pozitive pe care telemedicina pentru epilepsie le-ar aduce societății. Medicii de la World Doctors Orchestra vor veni la sfârșitul lunii mai în România, unde vor suține trei concerte: la Cluj, Brașov și București, iar banii adunați în urma evenimentelor caritabile vor fi donați cauzei. (Maria Man)

COMUNITATE. Master plan ambiţios pentru Muzeul Etnografic din Cluj. Muzeul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca este primul din România care are un master plan de dezvoltare. Documentul strategic a fost realizat de Asociaţia Nordic Urban Design din Norvegia şi are ca idee centrală conectarea acestui muzeu cu oraşul, în primul rând, dar şi transformarea sa treptată într-o veritabilă atracţie turistică a regiunii şi nu numai, prin includerea în circuitele turistice internaţionale.  (Claudia Romitan)

EVENIMENT. Două luni până la cel fenomenul cultural al noii generaţii – Electric Castle 2016. Ediţia 2016 al primului festivalul care a mutat muzica electronică ale concertelor pe scenele unui castel este în plină pregătire. Deşi programat iniţial pe durata a 4 zile, între 14 şi 17 iulie, ediţia din acest an anunţă o premieră – “Ziua Zero”, mai precis o zi în plus de distracţie şi muzică bună. Având în vedere experienţa ediţiilor trecute, organizatorii au decis să introducă o zi de încălzire pentru fani și un prilej de repetiție generală pentru organizatori, cu o listă suplimentară de concerte față de line-up-ul deja anunțat. Pentru a intra mai bine în atmosferă, două din cele opt scene pe care festivalul le are, în 2016, vor fi active în Ziua Zero. La Boiler Stage, publicul îl va revedea pe Rodion GA, cel care acum mai bine de patru decenii aducea pentru prima oara muzica electronică în peisajul sonor din România, pe cei de la Viţa de Vie, care împlinesc anul acesta 20 de ani de activitatea, dar şi pe A-C Leonte, o combinație foarte interesantă creată de Ana Leonte, solista venită din lumea jazz-ului, și producătorul Tavi Scurtu, și câștigătorul Global Battle of the Bands Romania, competiție a cărei finală va avea loc în luna mai. Tot în această zi, pe Booha Stage vor mixa în „Ziua Zero” Khaleea, Vlad Caia, Technnibal și Motiv.

CĂLĂTORII. Peleș și Pelișor, casele regilor. Cele două castele emană și acum aerul de maiestate pe care l-au imprimat regii și reginele care le-au locuit. O vizită pe domeniul regal de la Peleș este echivalentă cu o incursiune în intimitatea unei dinastii puternice, plină de personalitate și personalități. Castelul Peleș seamănă cu un tort de frișcă, cu topping de ciocolată. Dantela de lemn de la nivelul superior și fleșele metalice, ascuțite ca o cască de ofițer prusac, îi dau un aer sofisticat. Brazii din jur completează decorul unui basm de frații Grim. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. 19 secole de istorie: Columna lui Traian. În urmă cu 1903 ani, pe 12 mai 113, era inaugurată la Roma, în forumul nou construit, Columna lui Traian, cel mai impresionant şi cel mai mare monument triumfal construit în Antichitate, o capodoperă realizată de sculptorii romani. Unii istorici au catalogat monumentul drept „primul film din istorie”, dat fiind faptul că înfăţişează peste o sută de episoade şi 2500 de personaje. Pentru alţii, Columna lui Traian reprezintă un important izvor arheologic şi istoric, pentru că reprezintă fidel războaiele daco-romane, iar principalele scrieri dedicate acestor evenimente s-au pierdut. În fine, opera atribuită lui Apollodor din Damasc a mai fost numită „actul de naştere al poporului român”, întrucât ilustrează chiar evenimentele care au dus la formarea acestuia. (Mădălina Kadar)

SPORT. Triumful sportului asupra morţii. Patrick Ekeng a murit în iarbă. A lăsat în urmă multe întrebări fără răspuns. Am reacţionat cu toţii, cu tristeţe şi revoltă. Să fi fost ora 22 a unei banale zile de vineri, nici nu mai contează. Statistic vorbind era minutul 70 al meciul dintre Dinamo şi Viitorul, când Ekeng s-a prăbuşit pe teren, la doar şapte minute după ce a fost introdus pe gazon. A căzut din senin, secerat. Euforia victoriei Simonei Halep, de la Madrid, era anulată. Drama lui Ekeng ne invită să descoperim noi realităţi triste cu care se confruntă sportivii profesionişti din România. De foarte multe ori, aceştia nu realizează toate analizele medicale înaintea unui sezon competiţional. Motivele sunt halucinante şi ne arată că sportivii sunt şi ei oameni. Fotbalul şi-a cerut jertfa, dar sportul a triumfat asupra morţii. Tot la Madrid, Horia Tecău a câștigat proba de dublu, iar la Budapesta, CSM București a câștigat Liga Campionilor la handbal feminin. Tristețea pierderii unui sportiv va rămâne, dar viața trebuie să meargă mai departe. Și ce răspuns mai frumos decât succesele amintite puteau să aline durerea? (Patrice Podină)