Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Cum a pierdut 1 Mai întrecerea cu Paștele”

Paştele şi 1 Mai se suprapun anul acesta, un bun prilej de a constata, prin intermediul unui sondaj realizat de IRES, că ierarhia lor simbolică s-a inversat. Un sfert de veac de postcomunism şi dezindustrializare împing în uitare Ziua Internaţională a Muncii, aproape 40 la sută dintre români nemaicunoscând semnficaţia corectă a zilei de 1 Mai. În schimb, sărbătorirea Paştelui a rămas neclintită; 94 la sută dintre repondenţii în sondajul IRES spun că vor sărbători Paştele, mulţi dintre ei renunţând la tradiţionalele sejururi de 1 Mai ca să rămână în familie.

Declinul simbolisticii atribuite Zilei Muncii reflectă reconversia însăşi a muncii şi confirmă că 1 Mai a fost o sărbătoare mai puţin a muncii, cât a proletariatului. Era o zi de mare sărbătoare când era ziua marilor încolonări a întreprinderilor victorioase în întrecerea socialistă a muncii. În lipsa întreprinderilor şi a proletariatului, 1 Mai şi-a pierdut rangul.

În societatea postindustrială, cum îi place să o numească fratele unui candidat la Primăria Cluj a cărui nume e ataşat închiderii a cel puţin uneia din marile fabrici ale oraşului, munca a suferit mutaţii semnificative. Dezindustrializarea a lăsat  milioane de oameni fără un loc de muncă şi în plus a pus capăt în România modelului de muncă normată, cu ierarhii fixe şi program fix de lucru (excepţie face casta bugetarilor care trăiesc încă în paradisul muncii). Progresul tehnologic a modificat şi mai dramatic regimul muncii. Trăind deja în realitatea virtuală, tinerii refuză să se înregimenteze în locuri de muncă care presupun un loc şi un program stabil, iar cei care trăiesc într-o astfel de stare de fapt încearcă să o schimbe alegând alternative pe cont propriu. Noul om nou refuză să mai poarte uniforma muncii. Se cade să-i spunem aşadar, de Ziua Muncii, Paşte Fericit.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Aleşii şi realeşii Clujului. Izbite de lehamitea electoratului faţă de modul în care se face politică la noi, partidele încearcă să se replieze şi să vină în faţa alegătorilor, pentru alegerile locale, cu oferte care să pară proaspete şi cu care să-i momească şi de această dată pe cei care vor merge la vot. Unele demersuri în această direcţie au fost şi sunt de bună credinţă, dar, în multe cazuri, nevoia de înnoire n-a fost decât un pretext pentru reglările de conturi interne şi pentru a scăpa, altfel, de oameni incomozi. (Marius Avram)

DOSAR: Meditație privind o suprapunere de date

• Drumul Clujului de la întrecerea socialistă la întrecerea capitalistă. Transilvania Reporter vă propune o incursiune în trecutul Clujului implicat în întrecerea socialistă în care vom descoperi care erau vârfurile de lance ale industriei în anul 1976, cu ce se mândrea comunismul în 1986, la una dintre ultimele sale parade, care era atmosfera la  sărbătorirea Zilei Internaționale a Muncii în 1996 și cum se descurcă Clujul în 2016, în întrecerea capitalistă în care IT-ul este industria de căpătâi a urbei. (Radu Hângănuț)
• Gyongyi Pasztor, sociolog: Șansa Clujului e că încă din comunism a fost un oraș multifuncțional. Când s-a ridicat perdeaua de pe idilicele izbânde industriale ale regimului comunist, Clujul și România s-au trezit în fața unui scenariu total străin. Puse față în față cu capitalismul atât de hulit de comuniști, fabricile și combinatele românești au cedat fie imediat, fie după industrializări eșuate. Clujul însă a rămas totuși în viață în special datorită faptului că încă din perioada comunistă a fost un oraș multifuncțional, crede sociologul clujean Gyongyi Pasztor, care a explicat în cadrul unui interviu pentru Transilvania Reporter că șocul dezindustrializării ar trebui să treacă și nostalgicii să nu acuze IT-ul de faptul că a luat locul industriei grele. (Radu Hângănuț)
• „Mutațiile” de pe piața muncii prin ochii specialistului HR. Care sunt principalele tendințe pe piața muncii din România? Există într-adevăr o migrație din zona corporatistă în zona anteprenorială sau aveam de-a face doar cu cazuri izolate? Câștigă teren joburile de acasă, joburile pe internet în defavoarea celor clasice, cu program fix care oferă un venit sigur? Ce „mutații” s-au produs în ultima perioadă pe piața muncii și mai ales de ce? Pentru a răspunde la toate aceste întrebări, Transilvania Reporter a discutat cu George Butunoiu, unul dintre liderii consultanței în HR și recrutare pentru poziții de conducere din România, o persoană cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul resurselor umane. (Maria Man)
• Când online-ul nu e cea mai bună alegere. Cu toate că tot mai mulți tineri sau foști angajați optează pentru un job online, care să le ofere posibilitatea de a-și organiza programul după bunul plac, uneori „munca de acasă” poate fi mult mai stresantă decât cea de la birou. În primul caz, nu știi niciodată când se termină jobul și când începe viața personală. Veți spune că acest lucru ține de organizarea fiecăruia, dar veți vedea că nu e chiar așa.  Sunt joburi de care trebuie să ții cu dinții chiar și la două sau trei noaptea. (Maria Man)
• Din corporație, în atelierul de pictură. Este de profesie economist manager și de anul trecut face parte din colectivul de studenți ai Universității de Artă și Design din Cluj. Ne-am întâlnit cu Oana Damian la atelierele de pictură din Parcul Central acolo unde își petrece zilele acestea o mare parte din timp alături de mai tinerii ei colegii lucrând la temele semestriale. Câteodată îi lipsește abilitatea de a se prezenta „curată” în lume, de a sta între oameni de aceeași vârstă și oarecum de același statut, sau confortul de a fi terminat cu partea de formare profesională. (Cristina Beligăr)
• Afacere de familie: „Fabrica” de cupcakes. El a absolvit Facultatea de Business la Universitatea Babeș-Bolyai, iar ea Facultatea de Medicină Dentară la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj și împreună dețin astăzi cheia unei afaceri dulci: un laborator de patiserie specializat pe muffins și cupcakes, cunoscute în România cu numele de brioșe. S-au gândit să-și deschidă afacerea într-un moment în care pe piața din Cluj existau puține oferte în acest sector. Astăzi lucrează împreună la Alors Cupcakes, sunt plini de idei și abia așteaptă să le vadă „scoase din cuptor”. (Cristina Beligăr)

SONDAJ. Românii au uitat tradiţiile de Paşte. Românii sărbătoresc Paştele, dar sunt tot mai puţin conectaţi şi cunosc din ce în ce mai puţine tradiţii specifice acestei sărbători. Despre obiceiurile legate de sărbătorile pascale, despre modul în care românii vor sărbători, în acest an, Paştele, dar şi Ziua Internaţională a Muncii, aflaţi mai multe din studiul realizat de IRES cu acest prilej.

COMUNITATE. Premiul Mentor pentru Excelență în Educație. Gabriela Todor, profesoară de violoncel: „Mă simt ca o Cenușăreasă care s-a trezit prințesă”. Ne-a întâmpinat cu un sirop de gutui japoneze, în apartamentul din cartierul clujean Gheorgheni, unde locuiește de mai bine de 50 de ani. Pe masa din camera mare, peste tot, erau întinse diplomele obținute la diferite concursuri de cei mai buni dintre foștii săi elevi: Alexandru Tincu, Adrian Naidin, Răzvan Suma, Octavian Lup. Lângă acestea, la fel de bine păstrate de-a lungul anilor, am zărit diplomele de excelență primite de doamna profesoară Gabriela Todor pentru performanțele deosebite obținute în pregătirea elevilor premianți la concursurile naționale. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Ia românească. Tradiția merge mai departe. De mic copil, ia românească a însoțit-o mereu. A ajut-o să se apropie și mai mult de tradiții, să le cunoască și să le aplice, să își facă un ban de buzunar în perioada studenției, dar și să arate deosebit cu orice ocazie. După 50 de ani în care a țesut și cusut sute de ii, Elvira Gavriș, fostă profesoară de limba română, își dorește ca ia românească să renască prin talentul cursantelor sale. Astfel, aceasta organizează în cadrul Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca două cursuri: unul cu durata de o săptămână pentru a le deschide „apetitul” spre frumos, spre țesut și/sau cusut doamnelor și domnișoarelor și unul pentru persoanele care doresc să aprofundeze aceast artă, curs care durează doi ani. (Maria Man)

RELIGIE. Calea Crucii. An de an, de când Biserica Greco-Catolică a intrat în legalitate, în Săptămâna Patimilor, îndeobște în Miercurea Mare sau în Joia Mare, pe străzile Clujului are loc o manifestare religioasă publică cu un anume grad de spectaculos. Numele ei este Calea Crucii. Este o procesiune religioasă, adică o ceremonie în timpul căreia credincioșii merg în convoi, avându-i în frunte pe slujitorii Bisericii, purtând diferite obiecte de cult, cântând imnuri religioase și rostind rugăciuni, pentru a mulțumi sau a cere ajutorul divinității. (Elena Gădălean)

MĂRTURII. Supra Lahore, prin ochii unei românce (III). Atacul sinucigaș din orașul pakistanez Lahore din duminica Paștelui a fost considerat unul dintre cele mai dure atentate din ultima perioadă. În urma acestuia, au murit peste 75 de persoane, iar alte peste 300 de persoane sunt rănite, majoritatea victimelor fiind femei și copii. Maria Cristina Marcus, în vârstă de 23 de ani, a ajuns în Pakistan pe 25 martie, cu două zile înainte de atentatul sinucigaș. Este voluntar în cadrul Miracle School din Lahore. Tânăra mărturisește că deși autoritățile au fost toată ziua în alertă, așteptând să se întâmple ceva, nu au reușit să oprească nenorocirea. Cum anume se vede atacul din interiorul suferinței, care sunt cauzele care duc la asemenea tragedii, cum își revine societatea pakistaneză după acest eveniment, dar și cum arată viața de zi cu zi a oamenilor de acolo, creștini sau musulmani, vom afla de la tânăra voluntară, care s-a transformat într-un adevărat înger păzitor atât pentru răniți, cât și pentru cei 200 de copii ai sclavilor cărora le predă carte. (Maria Man)

CĂLĂTORII. Slobod la pedalat pe Drumul Fermecat. Aproape 100 de kilometri noi de trasee de bicicletă sunt pregătiți pentru noul sezon turistic în cea mai apropiată destinatiție ecoturistică de Cluj, zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului. Traseele străbat drumuri de căruțe, drumuri forestiere, poteci pastorale, ulițe și câteva șosele din zonă, conectându-se cu alte drumuri, marcate anterior pentru cicloturism. În total, 150 km trasee. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Cele mai (re)cunoscute opere de artă ale lumii. Românii sunt invitaţi în această perioadă să doneze pentru “Cuminţenia Pământului”, una dintre cele mai cunoscute sculpturi realizate de Constantin Brâncuşi – totodată, una dintre cele mai cunoscute opere de artă ale lumii. Aceasta ar putea ajunge în ţara noastră pentru că Ministerul Culturii are drept de preemţiune, pe care l-a şi exercitat, atunci când lucrarea a fost scoasă la vânzare. Constantin Brâncuşi este considerat unul dintre cei mai mari artişti ai lumii, operele sale fiind preţuite şi expuse în mari muzee ale lumii. Întregul său atelier a fost reconstituit la Paris, într-o aripă special construită în acest scop, la Centrul Naţional de Artă şi Cultură Georges Pompidou, muzeu care găzduieşte şi câteva dintre lucrările românului. (Mădălina Kadar)

Capul sus Denis! Denis Alibec este fotbalistul din Liga 1 care a „furat” atenţia tuturor microbiştilor din România. Atacantul este de departe cel mai în formă fotbalist român, şi asta de cel puţin trei etape încoace. Trei runde succesive în care laurii i-au aparţinut în exclusivitate, iar pasele, sau golurile lui au făcut diferenţa în favoarea viitoarei campioane a României, Astra Giurgiu. Este o performanţă rară şi greu de egalat. (Patrice Podină)