Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Clujul tânjește după verde-nrourat”

Ai spune că venirea primăverii i-a luat prin surprindere pe edilii clujeni, constatând că oraşul a rămas la fel de insensibil nevoii oamenilor de a ieşi în aer liber. Dar nu e nici o surpriză în asta, în percepţia administraţiei, investiţiile în spaţii verzi nu sunt de trebuinţă. Reprezentanţii Primăriei declară fără stânjeneală că nu au deloc în plan anul acesta să amenajeze vreun loc de petrecere a timpului în aer curat.

Aruncaţi o privire în jur. În Târgu-Mureş, 100.000 de locuitori au la îndemână cel puţin patru spaţii mari de agrement amenajate cu banii localităţii sau cu fonduri europene. Oradea şi Satu-Mare au construit complexe acvatice, în Alba-Iulia a luat fiinţă un parc dendrologic de 21 de hectare. Clujul nu a conservat nici ce avea.

Vechile locuri cu iarbă verde ale clujenilor, pădurile Hoia şi Făget sunt neigienizate, oamenii se întind la soare printre gunoaie. Un loc de picnic amenajat pentru petreceri electorale pe Valea Gârbăului s-a degradat în doar cinci ani. Băncile din buşteni de acolo, chiar şi podul peste pârâu, au dispărut puse pe focul de grătar. La fel, duse sunt şi porţile terenului de fotbal. Parcul Feroviarilor este o ruină, ansamblul de lacuri din zona estică a oraşului, o promisiune peste generaţii, Cetăţuia, nici atât. Când le va veni vremea, de deschis se vor deschide cel mult două ştranduri. Lipsiţi de alternative, clujenii se calcă pe picioare în weekenduri în parcul central şi în modernul complex sportiv din cartierul Gheorgheni, finalizat în decembrie cu bani de la guvern.

Verdele suferă peste tot în stresul aglomerărilor construcţiilor cenuşii şi ale betonului stradal. E în suferinţă şi vechea şi renumita grădină botanică. În serele nerenovate din 1960 îşi trăieşte drama Palmierul Mamă, singurul palmier femelă al grădinii care face seminţe. Exemplarul are 150 de ani, a fost adus de la Schönbrunn în 1920, şi din seminţele sale au ieşit toţi palmierii curmali de Canare ai grădinii. Această specie nu se mai găseşte altundeva decât în insulele de origine. La Cluj, bătrânul palmier a spart acoperişul celei mai înalte sere din complex şi se usucă în aerul rece şi indiferent al oraşului.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Clujenii pot depune online documentaţiile urbanistice. Din 4 aprilie clujenii pot apela la platforma edirect.e-guvernare.ro la care primăria municipalităţii s-a legat pentru a depune online documentaţii de urbanism. Noua modalitate a fost prezentată pe larg de primarul Emil Boc în cadrul şedinţei de Consiliu Local. (Claudia Romitan)

ACTUALITATE. Ziduri și morminte în centrul Clujului. Faptul că orașul abundă de istorie și că fiecare stradă poate ascunde în adâncimi secrete nebănuite, nu mai este un secret pentru nimeni. Din când în când, istoria se încăpățânează să iasă la suprafață. Chiar dacă nu ne oferă lucruri senzaționale, aceasta ne face să rupem chiar și pentru o clipă de cotidianul copleșitor și să îi ascultăm povestea. Acest lucru s-a întâmplat pe 24 martie, când muncitorii care lucrau la pietonalizarea laturii vestice a Pieței Unirii au descoperit mai multe morminte în fața intrării în Biserica „Sfântul Mihail”, moment în care, strict pe acea porțiune, lucrările au fost sistate, intrând pe firul istoriei, specialiștii în domeniu. (Maria Man)

DOSAR.

• Parc de bio-diversitate în zona Hoia, unul dintre proiectele USAMV pentru clujeni. Zona Parcului Etnografic „Romulus Vuia” din zona Hoia se află într-o continuă expansiune nu doar prin intermediul proiectelor Muzeului Etnografic al Transilvaniei, de care parcul aparține, ci și prin ideile Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Astfel, un proiect de câteva milioane de euro, aflat acum doar la stadiul de idee, ar putea să aibă bazele chiar în zona Parcului, unde potrivit rectorului USAMV, va fi realizat un parc de biodiversitate care să servească în același timp atât cercetătorilor, cât și clujenilor care vor să facă o plimbare în natură. (Radu Hângănuț)
• Parcul Etnografic va deveni grădina de vară a clujenilor. Dacă, în momentul de faţă, clujenii au relativ puţine locuri unde să poată ieşi la iarbă verde, în sânul naturii, în viitorul apropiat ei vor avea la dispoziţie o suprafaţă de câteva zeci de hectare, care va fi amenajată în zona Parcului Etnografic Romulus Vuia şi a Pădurii Hoia. Proiectul este deocamdată într-o fază incipientă, dar unul dintre paşii cei mai importanţi va fi făcut chiar în această lună, când va avea loc concursul internaţional de proiecte şi desemnarea proiectului câştigător prin care vor fi amenajate cele circa 27 de hectare suplimentare care vor fi ataşate într-un fel Parcului Etnografic. (Marius Avram)
• Oameni mari. Şi mici. Sâmbătă, pe la 14,30 – 15,00, era aproape ca vara. Deşi a fost 1 aprilie, termometrul nu ne-a păcălit când dădea către 25 de grade. Pe o vreme ca asta, cu soare zâmbind iliescian, în gândirea noastră post-rurală ne-am fi aşteptat ca tot clujeanul să-i fi lăsat din mânuţele lor catifelate ca de pisică pe Heidegger şi pe Blaga şi să-şi mai coloreze pigmenţii măcar de la roşeaţa micilor sau de la negreala cărbunilor. Cum baza din Gheorgheni e cam ca o fecioară înainte de noaptea nunţii, speram ca pe la ceasurile după-amiezii de sâmbătă să vedem şi să simţim cum micii şi cefele zemoase se zvârcolesc pe grătarele încinse în cele patru locuri special amenajate de Guvern şi de Primăria Cluj-Napoca. Era ceva zumzet de fond în baza din Gheorgheni, dar el nu venea de la sfârâitul micilor sau de la pocnetul lemnului arzând. Erau câţiva zeci de copii, cu accesoriile din dotare: mămici, tătici, bunici. Nicăieri mici. (Marius Avram)
• Adrian Dohotaru: „Dacă nu va amenaja Primăria noi spații verzi, așa cum mi-ar plăcea până în 2020, o vom face noi”. Clujul ar putea avea cel puțin trei parcuri noi, de mari dimensiuni, prin folosirea și unirea spațiilor verzi existente, cu un efort minim. Transilvania Reporter a discutat cu deputatul USR, Adrian Dohotaru, cel care s-a implicat în mod activ de ani buni în campania denumită SOS Lacurile Gheorgheni, care a devenit ulterior SOS Parcurile Clujului, ONG care a venit cu soluții pentru ca spațiile neglijate sau ignorate de către autorități să prindă din nou contur, astfel încât să poată fi redate publicului clujean. Ce s-ar putea face și nu se face? Care sunt motivele pentru care soluțiile nu sunt implementate, iar procesul de reamenajare al spațiilor verzi este atât de lent? L-am provocat pe Adrian Dohotaru la o discuție sinceră din postura de simplu cetățean al Clujului, de alergător amator, dar și din postura de deputat, care descoperă în prezent Capitala în pași de alergare. (Maria Man)
• Drumul spre iarbă verde e pavat cu gropi și nervi. În 2014, cu câteva zile înainte de data de 1 Mai, primarul de atunci și de acum al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, inaugura alături de componenți ai aparatului administrativ și presa clujeană trei grătare în zona de picnic de pe Valea Gârbăului. Zona era recomandată ca fiind pregătită pentru marea sărbătoare a micilor de peste câteva zile și, măcar la prima vedere, lucrurile păreau în regulă. (Radu Hângănuţ)
• Spații verzi avem, amenajarea lor mai așteaptă. Parcurile provoacă o mulţime de discuţii neplăcute, petiţii, anchete, campanii de presă, acuze, jigniri, suspiciuni, reproşuri. Pentru o seamă dintre noi parcurile sunt ceva demodat. Nu se poate face grătar în ele, sunt pline de pensionari, mămici care își plimbă mândre copiii în cărucioare, adolescenți îndrăgostiți, hamace, chitariști de ocazie și în general sunt populate de o lume pestriță. Fie că vorbim de Parcul Central, sau de alte spații destinate activităților recreative, clujenii au la dispozitie practic un singur loc de picnic amenajat, pe Valea Gârbaului. În rest s-a dat liber la mișcare. Primăria a dotat multe dintre spațiile verzi cu aparate de fitness, așa că tot clujeanul ar trebui să fie sănătos, roșu în obraji și într-o condiție fizică de invidiat. Și totuși, un spațiu verde fără fum și arome de mici, bere și ceapă verde, parcă nu mai are farmecul de altă dată. (Patrice Podină)

COMUNITATE. Eroi și victime: Realitatea bolnavilor psihic, în imagini la Galeria Visual Kontakt din Cluj. Doi artiști, o singură expoziție și o realitate pe care, uneori, preferăm să o negăm. În aceste cuvinte se poate rezuma expoziția propusă de Galeria Visual Kontakt în acest sfârșit de săptămână. „Inside” îi prezintă pe artiștii Odeta Catană și Sașa Bandi în încercarea de a aborda, din perspective diferite, universul bolnavilor mintal. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Poartă nouă, în stil tradițional și 170 de soiuri de lalele, la Grădina Botanică din Cluj. O poartă nouă, cu specific tradițional, indicatoare explicative care să ușureze și mai mult  orientarea pe cele 14,5 hectare de pământ, precum și 170 de soiuri de lalele și alte 60 de soiuri de bulboase (în total în jur de 30.000 de bulbi) aproape înflorite îi așteaptă pe turiști la Grădina Botanică din Cluj în aceste zile. Spectacolul de culoare va fi fantastic spun biologii și horticultorii Grădinii Botanice „Alexandru Borza” din Cluj, una dintre cele mai frumoase din România. (Cristina Beligăr)

ROMÂNI ÎN AMFITEATRELE LUMII. Elif Memet, „ucenica” laureatul Nobel, Joseph Stiglitz. Elif Memet este studentă în anul II la Universitatea Columbia din New York unde studiază economie, matematică și istoria artei. Are un CV impresionant pentru vârsta ei. Este unul dintre cei zece Science Research Fellows ai promoției 2019, fiind desemnată să își conducă propriul proiect de cercetare pe perioada studiilor. A ales să cerceteze inegalitatea economică în domeniului sănătății publice, iar mentorul său este laureatul Nobel, Joseph E. Stiglitz. Este totodată singura studentă de colegiu pe care laureatul Nobel o coordonează personal. În ceea ce privește activitatea extrașcolară este speaker coordonator pentru Columbia Financial Investment Group, analist la fondul de investiții al colegiului, Lion Fund și membră a bordului Columbia Club of New York, fondatoarea Columbia Energy Club, ambasadoarea Columbia College, coordonatoarea Ligii Studenților Români în SUA și cea mai tânără membră a Consiliul de Afaceri Româno-American. În același timp tânără româncă este asistenta executivă a Prințesei Marina Sturdza, contribuind la dezvoltarea a zece acțiuni de caritate pentru regiunea Europei de Est. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Noi, cei din linia întâi. România se numără printre cele 16 țări fondatoare ale Parchetului European, organism privit ca prima aplicație a Uniunii în mai multe viteze. 16 dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene au inițiat procedurile pentru crearea unui nou organism european, care aplică tacit principiul Europei în mai multe viteze. (Bogdan Stanciu)

Ziua Mondială a Sănătăţii: Să vorbim despre depresie. Ziua Mondială a Sănătăţii este marcată în fiecare an la 7 aprilie, începând din 1950. Data a fost stabilită în 1948, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a găzduit prima întrunire la nivel mondial dedicată sănătăţii. În fiecare an, OMS anunţă o temă care acoperă un domeniu prioritar al sănătăţii publice şi este de interes global. Anul acesta, în scopul conştientizării acestei probleme de sănătate publică şi al îmbunătăţirii nivelului de cunoaştere de către populaţie a mijloacelor prin care poate fi prevenită, Ziua Mondială a Sănătăţii este dedicată depresiei. (Mădălina Kadar)

SPORT. Se „turează” Clujul. Cluj-Napoca va găzdui, în premieră, la începutul lunii viitoare, o etapă din circuitul Campionatului European de Raliuri, care se va desfăşura atât pe asfalt, cât şi pe macadam. Evenimentul va avea loc în cadrul Transilvania Rally, a doua etapă a Campionatului Național de Raliuri al României. Tour European Rally se va derula între 5 și 6 mai, iar la startul întrecerii sunt așteptați cei mai importanți piloți de raliuri de pe bătrânul continent. Pânâ să-și demonstreze măiestria în întrecerea continentală, campionul en-titre al României, Simone Tempestini a început ca din tun și noua edițe a Campionatului Național de Raliuri al României. (Patrice Podină)