Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Acești oameni inteligenți și autoritățile lor obtuze”

Aceşti oameni inteligenţi şi autorităţile lor obtuze

Inteligenţa unui oraş nu este suma inteligenţei locuitorilor lui, ba chiar, dacă ar fi să luăm exemplul Clujului, are prea puţin de-a face cu resursele intelectuale ale comunităţii. Ceea ce se întâmplă la Cluj demonstrează că o administraţie municipală indolentă sau obtuză are capacitatea să anuleze avantajele competiţionale oferite de valoarea individuală a locuitorilor oraşului.

Clujul este un oraş inteligent prin prisma oamenilor care îl locuiesc şi ţeapăn prin comportamentul celor care îl gospodăresc. Pe cât de inovativ este domeniul înaltelor tehnologii, în care Clujul are întâietate, pe atât de conservatoare este viziunea administratorilor, preocupaţi exclusiv de betonarea  întru toate a oraşului. Când în lume se vorbeşte tot mai mult de oraşe inteligente, oraşe în care cei care iau deciziile o fac ajutaţi de ultimele invenţii şi tehnologii, Clujul este locul unde astfel de tehnologii sunt inventate şi apoi respinse la implementare de diriguitori, chiar dacă le sunt propuse cu titlu gratuit.  Firmele de IT din oraș au dezvoltat sisteme pentru monitorizarea parcărilor, proiecte de case inteligente sau soft-uri pentru monitorizarea parcurilor auto, dar nici una din inovaţiile lor n-au penetrat birocraţia din primărie şi instituţiile asociate acesteia. Proba de obtuzitate se dă în câteva zile, atunci când un grup de firme reunite într-un cluster IT va definitiva proiectul de două milioane de euro „Brained city – Dezvoltarea Inovativă prin Informatizare a Ecosistemului Urban Cluj-Napoca”. Specialiştii clusterului au lucrat un an şi jumătate ca să dea Clujului un „creier”. Să vedem cine va dori să-l poarte.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Lonely Planet: Transilvania, cea mai bună regiune de vizitat din lume în 2016! Lonely Planet a dat publicității, marți, 27 octombrie,   lista celor mai bune destinații ale anului viitor. La capitolul regiuni, Transilvania conduce clasamentul, fiind plasată de specialiștii brandului de ghiduri turistice pe locul 1, peste regiuni ca Hawaii sau Bavaria. (Bogdan Stanciu)

DOSAR. Unde nu-i creier, vai de oraș!

• Cluj-Napoca a pus primele cărămizi ca să devină un „oraş cu creier”. Clujul are ambiţia să devină primul „brained city” din România. Este mai mult decât un smart city, despre care tot auzim în ultimii ani, deoarece soluţiile inteligente nu vor fi implementate la întâmplare ici şi colo, separat, în domenii diferite, ci integrat, astfel încât să se ajungă la un rezultat mult râvnit, un ecosistem urban armonios şi sănătos. Proiectul „Brained city – Dezvoltarea Inovativă prin Informatizare a Ecosistemului Urban Cluj-Napoca”, care se apropie de finalizare în aceste zile îşi propune tocmai acest lucru, să facă din Cluj-Napoca un „oraş cu creier”. (Claudia Romitan)
• Inteligență urbană aplicată: Amsterdam. Potrivit definiției pe care o dă Consiliul Orașelor Inteligente – o asociație globală cu rol consultativ în acest sector -, un oraș inteligent este cel care adună și apoi folosește date de la dispozitive inteligente și de la senzori, încorporați în drumuri, în rețelele de utilități, în clădiri și în alte active. Datele sunt distribuite printr-un sistem de comunicații inteligent, de obicei o combinație de wireless și cablu.(Bogdan Stanciu)
• Să fie parcări, dar să le știm și noi. Nevoia de parcări nu mai este un secret pentru municipiul Cluj-Napoca unde, potrivit unor studii de impact făcute la începutul proiectului Parking Plus, 30% din traficul din centrul orașului este generat de șoferi care caută locuri de parcare. (Radu Hângănuț)
• Oameni inteligenți, păcat de oraș. „Omul sfințește locul” este unul dintre proverbele care la Cluj-Napoca nu pare să prindă rădăcini în vreun fel. Chiar dacă orașul mustește de firme care dezvoltă aproape săptămânal câte un gadget sau un soft revoluționar, orașul încă se zbate să fie cu adevărat smart. Administrațiile locale, la modul general, au mari rețineri când vine vorba de a colabora cu antreprenorii. În grupul celor care încearcă să implementeze, chiar și gratis, produse capabile să transforme orașul într-un „smart city” se numără și omul de afaceri Voicu Oprean, CEO-ul AROBS Transilvania Software. (Radu Hângănuț)
• Clujul, primul oraș din România care va avea „mașini de împrumut”. Dacă nu aveți mașină și nici nu vă place să riscați cu șoferii de taxi, singurele variante care vă mai rămân sunt mersul pe jos sau o cursă cu bicicleta. Sau nu. Clujul se pregătește zilele acestea să devină primul oraș din România în care există un sistem de car-sharing. Concret, asta presupune că folosind o aplicație pe telefon, orice utilizator care are permis de conducere poate găsi o mașină de împrumutat în oraș, o poate utiliza după bunul plac iar la finalul cursei parchează, plătește și o lasă unui alt utilizator. (Radu Hângănuț)
• Un oraş deştept în viziunea IBM. În lume se vorbeşte tot mai mult de oraşe deştepte, oraşe în care cei implicaţi deciziile din viaţa unei comunităţi să poată fi conectaţi cât mai direct şi, împreună, să poată lua deciziile cele mai bune şi mai rapide pentru rezolvarea unor situaţii. (Marius Avram)

PROFIL. Gabriel Bebeșelea, dirijor: Orchestrele de azi sunt la concurență cu mersul la mall. În 2011 a fost declarat cel mai tânăr dirijor aflat în fruntea unei orchestre din România, iar anul acesta, în luna octombrie, a câștigat concursul de dirijat „Lovro von Matačić Conducting Competition”, din Zagreb, unul dintre cele cinci mari concursuri de dirijat din lume. Calendarul său pentru anul viitor este aproape plin și deja se află în discuții pentru concerte și spectacole programate în vara lui 2017. În România, din păcate, va veni din ce în ce mai puțin, însă va fi prezent la Cluj destul de des, la fel și în București și la Sibiu, orașul în care s-a născut și a copilărit. În rest va avea concerte în Rusia, Italia, Croația, Germania, Austria, Marea Britanie și lista orașelor nu se oprește aici. (Cristina Beligăr)

TINERII CLUJULUI. Roxana Rugină: „Dacă într-o zi nu îmi va mai plăcea Clujul, voi pleca din România”. Roxana Rugină locuiește la Cluj de puțin timp, dar este mai „clujeancă” decât mulți alții. A lăsat Parisul pentru a aduce la Cluj un proiect, un nou concept de educație, după care s-a îndrăgostit de oraș și a decis să rămână dezvoltând noi și noi proiecte. Se implică în comunitate și încearcă să găsească soluții unde alții văd doar probleme. (Maria Man)

CULTURĂ. Miki Braniște, director festival: Temps D’Images este cadrul unde artiștii nu vor fi niciodată cenzurați. Programat în acest an în perioada 7-14 noiembrie, festivalul Temps D’Images se află la un punct de cotitură. Dacă în 2009, dispunea de un buget de 80.000 de euro, anul acesta a ajuns la un buget de aproximativ 35.000 de euro, cea mai mică sumă pe care a avut-o festivalul până acum. Cu toate acestea, echipa festivalului nu s-a descurajat: „Am încercat să îndreptăm cam toate posibilitățile de finanțare către coproducțiile din România, investind mai puțin în artiști străini și în onorariile lor”, a declarat Miki Braniște, directorul festivalului Temps D’Images. (Cristina Beligăr)

RELIGIE. Cinstitul Brâu al Maicii Domnului, în pelerinaj la Cluj. Credincioşii clujeni vor avea posibilitatea de a se închina Cinstitului Brâu al Maicii Domnului, care este fi adus la Cluj-Napoca la începutul lunii noiembrie 2015, tocmai de la Mănăstirea Kato Xenia, din Mitropolia de Volos, Grecia. Acest evniment pentru lumea creștină din Transilvania se petrece la iniţiativa şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei. (Elena Gădălean)

DOCUMENTAR. Războiul stelelor: Forţa unui fenomen mondial. Puţine sunt filmele care au creat un univers paralel, o lume cu totul nouă, în imaginaţia fanilor, iar „Războiul stelelor” este unul dintre acestea. Pornind de la un personaj, cineastul George Lucas a reuşit să creeze un adevărat fenomen, care a crescut şi s-a dezvoltat uimitor, din 1977 şi până astăzi. (Mădălina Kadar)

SPORT. O schimbare cu iz de ”răutate gratuită”. Când un lucru merge bine, sau măcar este pe cale să devină un lucru bun, apare mereu cineva sau ceva care își dorește altceva. Să dai afară un antrenor după o victorie nu mai este ceva care să stârnească valuri. A devenit o obișnuință în fotbalul românesc ca finanțatorii, oricare ar fi ei, să își dorească ”schimbări” doar de dragul schimbării. Este și cazul Universității Cluj. Marius Popescu și staful lui au fost dați afară tocmai după succesul obținut pe terenul liderului Ligii a doua, FCM Baia Mare. Decizia este totuși surprinzătoare dată fiind situația mai mult decât disperată în care se regăsește clubul universitar. (Patrice Podină)