Nu ratați noul număr din Transilvania Reporter: „Orașul abandonat de sus”

11 noiembrie 2011, noaptea. Primarul Clujului, Sorin Apostu, este reţinut. Odată cu arestarea lui, administraţia locală intră într-o lungă perioadă de hibernare. Mai 2014, vede arestul şi preşedintele Consiliului judeţean, Horea Uioreanu. Activitatea la nivelul executivului judeţean se suspendă şi ea.

Din precauţie sau din dezinteres, oraşul Cluj a fost abandonat de edilii care mizează pe cartea corectitudinii. În trecut, mita s-a dovedit un stimulent eficient pentru o prestaţie gospodărească activă. În prezent, teama este un inhibitor paralizant.

Mai toate obiectivele strategice ale oraşului, mari promisiuni din campanii electorale, bat pasul pe loc. Spitalul regional de urgenţă, Centrul cultural Transilvania care include noua Filarmonică, Aquaparc-ul,   Baza sportivă de la Cartodrom, toate sunt proiecte ieşite din discuţie mai repede decât au intrat.

Despre alte proiecte încă se discută, dar se face la fel de puţin. Centrul de management integrat al deşeurilor ar fi trebuit finalizat în 2012. Bine că nu s-a făcut la timp, spune acum preşedintele interimar al Consiliului judeţean, pentru că de atunci tehnologia a evoluat şi aşa vom putea construi o rampă de gunoi mai performantă. O generaţie nouă de biciclete aşteaptă probabil şi edilii locali care au deja o întârziere de patru ani la realizarea proiectului de bikesharing. Sistemul de ticketing bate pasul pe loc, şoferii din Mănăştur aşteaptă în zadar parking-ul de pe Negoiu.

Orice listă suportă adăugiri. Dar să lăsăm la o parte marile proiecte. Întârzierea lor poate fi justificată din varii motive. Şi nu nerealizarea lor întreţine sentimentul că oraşul se degradează. Curăţenia nu e la înălţimea unui oraş candidat la o titulatură europeană. Circulaţia e în haos. Nesimţirea urbană se manifestă nesancţionată de administratori. „Interesul public pierde teren în faţa tupeului, obrăsniciei şi măruntelor interese din zona privată”, ne scrie un cititor. El reclamă încercările repetate ale proprietarilor unei construcţii de a bloca  un drum care leagă două cartiere clujene. „În prima fază s-a înfundat şi deviat şanţul în amonte pt ca apa să curgă pe drum iar acesta să devină impracticabil. În faza a doua, au săpat un şant, probabil că urmează să pună şi crocodilii”. Face şi clujeanul haz de necaz.

Sumarul ediției: 

ACTUALITATE. Cruciada anti-fumat pornită de la Cluj cucereşte România. Deputatul Aurelia Cristea a fumat cândva, ocazional, dar acum a pus gând rău ţigărilor, mai ales celor fumate în spaţiile publice închise. Susţinută de societatea civilă, de peste 100 de ONG-uri, Aurelia Cristea a depus un proiect legislativ prin care urmează să fie interzis complet fumatul în toate spaţiile publice închise. Aşa cum spune chiar Aurelia Cristea, demersul a pornit de la Cluj încă din 2012, la o iniţiativă a lui Mihai Cucerzan, iar acum a ajuns pe masa de lucru a parlamentarilor, sub forma unui proiect de lege care ar urma să fie adoptat în această sesiune parlamentară, probabil până la sfârşitul lunii viitoare. ( Marius Avram)

DOSAR. Edilii Clujului sunt închiși. În birou

• Clujul, campionul proiectelor amânate. Clujul se poate „lăuda” atât ca municipiu, dar şi ca judeţ cu câteva proiecte „eterne”, pe care administraţiile locală şi judeţeană nu reuşesc să le realizeze, avansând termene după termene de finalizare. Unele dintre ele sunt proiecte europene şi numai spectrul pierderii fondurilor obţinute şi aşa cu greu mai mobilizează cât de cât derularea acestora. Proiecte ca bikesharingul sau sistemul nou de bilete pentru transportul în comun, Centrul Cultural Transilvania sau la nivel de judeţ spitalul de urgenţă sunt reluate periodic de mai marii oraşului şi judeţului, care promit în fiecare an că acele proiecte vor fi finalizate. Fără succes însă. Aşa că unele au ajuns cu deadlineul la limită şi dacă în lunile care urmează nu se schimbă ceva, se pot pierde milioane de euro. Dar să le luăm pe rând. (Claudia Romitan)
• Un Aqua Park numit dorinţă. Ideea unui Aquapark la Cluj este foarte veche şi-i aparţine fostului consilier local Adrian Popa, însă până acum nu s-au demarat lucrările, deşi promisiunile realizării lui s-au repetatat an de an, până acum doi ani când s-a emis şi suma alocată. Ulterior nu s-a mai  întâmplat nimic, ba mai mult, s-a lăsat liniştea deplină pe acest proiect.
• Bazinul olimpic, un proiect mereu amânat, acum abandonat. Cel mai grandios proiect ratat de Primăria Cluj-Napoca este construirea unei baze sportive și de agrement în cartierul Gheorgheni, pe amplasamentul fostului cartodrom. Suprafața generoasă, de 93.000 de metri pătrați a aprins imaginația edililor încă din 2007. La acea vreme, Compania Naţională de Investiţii (CNI) a cerut municipalităţii să extindă suprafaţa de teren prevăzută pentru construirea unui bazin olimpic de polo. Ani de zile CNI nu a făcut niciun demers pentru demararea proiectului, care în timp a luat alte forme, la rândul lor abandonate. ( Patrice Podină)
• Clujul începe să se asemene cu periferia unui oraș african. „Mai conduce cineva orașul asta? Mai ia cineva în considerare reclamațiile oamenilor? În caz ca nu știați, s-a terminat iarna, nu mai stați în hibernare și apucați-vă de lucru”, scrie un clujean revoltat pe site-ul domnuleprimar.ro, unde, numai în luna martie s-au trimis aproape 300 de sesizări. 55 dintre acestea au primit răspuns. Dacă în primul mandat, primarul Clujului a fost mai tot timpul în topul celor mai activi primari pe site-ul amintit, lucrurile s-au schimbat cu întoarcerea sa de la București și mai ales în ultima perioadă. Boc a fost detronat în ultima săptămână de edilii din Piatra Neamț, Iași și Buzău.  (Maria Man)
• Vákár István, preşedintele interimar al CJ Cluj: „Groapa de stocare de la noul CMID este deja depăşită ca tehnologie”

Reporter: Vă apropiaţi de un an la conducerea CJ. Cum aţi evalua activitatea de până acum?

Vákár István: E o întrebare bună, pentru că dacă facem un pic de istorie, am acceptat această funcţie pentru şase zile pentru a debloca o situaţie existentă atunci în instituţie. Apreciez că acum după aproape un an lucrurile tind să meargă spre bine. Foarte multe proiecte s-au deblocat, am făcut altele noi, totul e mai liniştit. Acesta a fost şi scopul meu când am venit într-o instituţie publică, să existe deschidere, toată lumea să aibă acces la informaţie, pentru că atunci nu mai sunt suspiciuni. Am reuşit în bună parte să ating acest scop de echilibrare a sistemului, dar mai avem foarte multe lucruri de făcut. (Claudia Romitan)

CULTURĂ. Marcel Iureș, față în față cu publicul din Cluj: „Anul acesta teatrul în limba română împlinește 200 de ani, dar nimeni nu bagă de seamă acest lucru”. Ziua Porților Deschise la Teatrul Național din Cluj, sărbătorită vineri, 27 martie, s-a încheiat cu întâlnirea mult așteptată dintre publicul iubitor de teatru și actorul Marcel Iureș, director și fondator al Teatrului Act din București. După o prezentare succintă a activității sale artistice, regizorul Mihai Măniuțiu, totodată manager al Teatrului Național din Cluj, care l-a însoțit pe Marcel Iureș pe scenă, i-a adresat actorului o invitație publică de a juca, din nou, pe scena clujeană. Sesiunea de întrebări și răspunsuri a urmat după o scurtă secvență din spectacolul Omorul în Catedrală, de T.S. Eliot în care, în urmă cu 20 de ani, Marcel Iureș îl interpreta pe Thomas Becket chiar pe scena din Cluj. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. În misiune. De la arcușul viorii, la zgomotul armelor letale în Africa. „Viața nu este simplă deloc și trebuie să faci tot ce îți stă în putere să te descurci”, cu această idee a pornit la drum Bogdan în momentul în care a acceptat un contract la 5000 de kilometri distanță de casă, tocmai în Sierra Leone. Nu i-a fost ușor să ia o asemenea decizie, care îl obligă să stea departe familia lui însă, ascultându-i povestea, îți dai seama că un astfel de om s-a născut anume pentru a rătăci pe cele mai periculoase cărări.  (Cristina Beligăr)

RELIGIE. Florii, Paşte şi Pesah. Săptămâna care urmează este una importantă din punct de vedere spiritual pentru clujeni. În comunităţile catolice şi reformate se sărbătoreşte Paştele – Învierea Domnului, iar în comunitatea ortodoxă şi greco-catolică sunt Floriile – Intrarea Domnului Isus Cristos în Ierusalim. Data Paştelui Catolic este stabilită printr-o regulă foarte clară şi simplă: prima duminică de după prima lună plină de după echinoxul de primăvară. Bisericile din Cluj care sărbătoresc la sfârşit de săptămână Paştele sunt mai multe. (Elena Gădălean)

CĂLĂTORII. Destinații la îndemână prin „halta” Bologna. Pentru clujeni, Bologna poate fi cea mai convenabilă „haltă” spre câteva dintre atracțiile majore ale Italiei. Asta, deoarece un bilet de avion dus-întors Cluj-Bologna cu Wizz Air ajunge la sub 50 de euro de persoană, dacă e rezervat din timp. Avantajul Bolognei este că aici se află unul dintre cele mai importante noduri feroviare ale Italiei, astfel încât o serie de atracții turistice majore se află la mai puțin de o oră de mers cu trenul. De menționat că, atât pentru trenurile standard, cât și pentru cele de mare viteză, se pot face rezervări online, din timp, astfel încât o călătorie dus-întors pe ruta Bologna-Florența, de exemplu, ajunge sub 12 euro de persoană. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. „Super Papa” Francisc, la doi ani de pontificat. Pe 2 aprilie 2005 se încheia o eră, odată cu moartea celui mai iubit suveran pontif din istorie: Papa Ioan Paul al II-lea. Fusese unul dintre cei mai longevivi capi ai Bisericii Catolice, dar, mai ales, avea să rămână mereu una dintre cele mai luminoase figuri ale istoriei secolului XX. Prin urmare, misiunea succesorului său nu avea deloc să fie uşoară. Acesta a fost Joseph Ratzinger, instalat în funcţie sub numele Papa Benedict al VI-lea. Pontificatul acestuia a fost marcat de controverse şi de o scădere a popularităţii Bisericii Catolice, în contextul unor scandaluri din interiorul Vaticanului, denumite „Vatileaks“, care au dus la arestarea majordomului papei, dar şi din cauza lipsei de reacţie în privinţa acuzaţiilor de abuzuri sexuale ale unor preoţi. (Mădălina Kadar)

SPORT. Clujul dă cel mai tânăr câștigător de raliu. Automobilismul este deja parte din viaţa sportivă a Clujului, graţie curajului lui Marco Tempestini de a înfiinţa în urmă cu opt ani o echipă de raliuri. La vremea aceea se numea napoca Rally Team, iar astăzi este cunoascută ca Napoca Rally Academy. Perseverenţa cu care Tempestinii a investit în maşini puternice şi în perfecţionarea echipei tehnice au dat roade, iar astăzi ne mândrim cu cel mai tână câştigător de etapă în Campionatul Naţional de Raliuri al României. Fiul lui Marco, Simone Tempestini a triumfat la sfârşitul săptămânii trecute în Tess Rally 44. Vom descoperii în ceea ce urmează că victoria lui Tempestini junior de la Braşov nu este una deloc întâmplătoare. (Patrice Podină)