Nu ratați noul număr din Transilvania Reporter: „De ce e sărac, acest Cluj bogat!”

Joi, 5 februarie 2015, a apărut noul număr al săptămânalului Transilvania Reporter care are ca subiect principal tradițiile pierdute în hârtii.

Clujul, ca toată România de altfel, are potenţial, dar nu-l foloseşte! La ce bun o istorie de mii de ani în spate, un nume roman păstrat în coadă şi nişte ruine demonstrative în Piaţă, apoi, o istorie cu multe etnii şi culturi, dacă pe piaţa nouă el n-a reinventat nimic din trecutul lui frumos? La capitolul produse tradiţionale certificate, judeţul nostru a rămas în coada listei anul trecut, cu un singur produs înregistrat. La rândul ei, România este pe ultimul loc la numărul de dosare depuse pentru înregistrare la Bruxelles în privinţa produselor naţionale de calitate. De ce? Pentru că niciuna dintre părţile responsabile nu s-a implicat destul şi pentru că nu există viziune. Pentru a promova un produs tradiţional nu este destul să-l ai, să-l expui pe o tarabă, mai trebuie şi să-i faci o poveste, să-i faci lobby, să-l scoţi în lume. Dacă ne-am ocupa mai mult de asta poate că şi imaginea ţării noastre ar fi mai bună. Altfel îi priveşti pe români după ce ai văzut că mâinile lor sunt harnice. Îi judeci cu mai multă blândeţe după ce ai gustat din dulceaţa făcută de ei. Sau dacă porţi haine cusute de ei. Producători există, dar ei spun că la târgurile din ţară fac faţă cu greu concurenţei comercianţilor. Apoi sunt prea puţine târguri organizate. În plus, nu au bani să se promoveze singuri, aşa că târgurile organizate de Produs de Cluj sau de Asociaţia Meşteşugarilor le sunt necesare. Sunt puţini cei care îşi permit însă să investeasă în promovare sau să aibă marfă capabilă să fie expusă la târguri de prestigiu, inclusiv internaţionale, cum a fost Săptămâna Verde de la Berlin. Ar trebui să existe persoane specializate în design şi publicitate care să rebrenduiască produsele, dar să le şi promoveze on-line. Astăzi, dacă nu eşti pe internet, nu exişti. Faţă de produsele tradiţionale toţi ar trebui să ne simţim responsabile, pentru că ele fac parte din patrimoniu, din identitatea acestei ţări.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Fostul şef al CFR Călători, cercetat de DNA pentru şantaj. Clujeanul Vasile Secară, fostul preşedinte al Directoratului CFR Călători a fost pus sub control judiciar, fiind acuzat de şantaj, de către procurorii DNA Braşov, în dosarul în care este cercetat şi fostul director al Sucursalei Regionale de Transport Feroviar de Călători Braşov, Gheorghe Rădulescu.

POLITIC. PNL şi PDL cântă hora unirii pe mai multe voci. Aproape ca de fiecare dată după nişte alegeri, partidele politice româneşti -măcar unele dintre ele- par să intre, la fel ca după aceste alegeri prezidenţiale din noiembrie, într-o oarecare fierbere. Fierbere care s-ar vrea –tot ca de fiecare dată- să se soldeze cu vreo reorganizare, modernizare, ajustare, întărire. Un fel de înnoire. (Marius Avram)

 DOSAR. Săracul Cluj bogat: Judeţul cu un singur produs tradiţional înregistrat. Judeţul Cluj este pe ultimul loc la capitolul produse tradiţionale înregistrare la finalul termenului dat de Ministerul Agriculturii, respectiv 30 noiembrie 2014, pentru reatestare. Din cele 275 de produse tradiţionale atestate în toată România Clujul se poate „lăuda” numai cu „Pâinea Tradiţională Alina”. Prin comparaţie, vecinii din Maramureş, sunt fruntaşi, ocupând locul doi, cu 29 de produse tradiţionale atestate. Este vorba de lipsă de interes din partea producătorilor, de lipsă de promovare, de lipsă de bani, viziune sau toate la un loc? De menţionat că judeţul Cluj a fost printre primele care a înfiinţat o asociaţie, numită Produs de Cluj, a cărei menire este tocmai promovarea produselor tradiţionale. Deci nu am pierdut startul, doar că în competiţie am ajuns la coada clasamentului. Transilvania Reporter a căutat să afle răspunsurile la aceste întrebări şi nu numai de la directorul Asociaţiei „Produs de Cluj”, Ramona Moldovan. Asociaţia finanţată de Consiliul Judeţean Cluj se ocupă din 2011 cu organizarea de târguri pentru micii producători. (Claudia Romitan)

Târgurile pentru promovare, „un lux” necesar pentru produc ătorii tradiţionali. Producătorii clujeni fie că şi-au înregistrat sau nu produsele ca fiind tradiţionale se plâng de aceleaşi probleme. La târgurile din ţară fac faţă cu greu concurenţei comercianţilor. Apoi sunt prea puţine târguri organizate. În plus, nu au bani să se promoveze singuri, aşa că târgurile organizate de Produs de Cluj sau de Asociaţia Meşteşugarilor le sunt necesare. (Maria Man, Cristina Beligăr)

AFACERI PUBLICE. Avem un PUG, cum procedăm? Îl facem praf bucată cu bucată. Mult aşteptatul şi întârziatul Plan Urbanistic General începe să producă efecte, unele deloc plăcute. La nici o lună de la intrarea sa în vigoare, proprietarii de terenuri nemulţumiţi de noile prevederi urbanistice au luat cu asalt primăria cu plângeri prealabile. Numai la ultima şedinţă a forului local au fost depuse şapte asemenea reclamaţii, iar rezultatul de la vot a arătat o confuzie totală nu numai în rândul consilierilor ci şi în rândul specialiştilor din primărie. Cinci dintre ele au fost admise, ceea ce înseamnă modificarea PUG-ului. (Claudia Romitan)

COMUNITATE. Dar din inimă pentru suflete în suferință. Trei copiii, Diana, Iuliu și Denis, pentru care fiecare secundă înseamnă luptă pentru viață, fiind diagnosticați cu leucemie la Clinica Pediatrie 2, au avut zilele acestea motive întemeiate de bucurie. Fiecare a primit o donație în valoare de 1000 de lei. Banii au fost dăruiți din suflet de către grupul „Urmașii lui Iancu”, din Zalău, la recomadarea medicilor Gheorghe Popa și Cristina Blag care au cunoscut situațiile dificile în care se află familiile celor trei copiii. Diana are nouă ani și se află în spital din luna octombrie a anului trecut. „Am descoperit-o la școală că este bolnavă. Vomita și se plângea de dureri la picioare. A făcut febră. Nu ne-au ieșit bine analizele și ne-au trimis direct la Cluj. A făcut o infecție la intestin. (Tia Sîrca)

REPORTAJ. Zero Robotics : Cu NASA te joci doar după reguli bine stabilite. Cinci elevi ai Liceului Teortic „Nicolae Bălcescu” din Cluj-Napoca au ajuns în finala concursului Zero Robotics, organizat de celebrul MIT – Institutul Tehnologic din Massachusetts, în colaborare cu NASA şi cu Agenţia Spaţială Europeană. Echipa clujenilor, Callisto, formată din elevi de clasa a X-a și a Xi-a, a creat de la zero un cod cu ajutorul căruia să poată controla sateliții care fac fotografii asteroizilor. Dincolo de aspectul tehnic al competiției care cere o mulțime de cunoștințe de matematică, fizică și nu în ultimul rând de informatică, clujenii au avut ocazia de a-și îmbunătăți abilitățile de lucru în echipă, de a dezvolta strategii de „luptă” împotriva adversarilor, dar și a pericolelor din spațiu care i-au pândit la orice pas. (Maria Man)

RELIGIE. Ordinul franciscanilor este unul dintre cele mai importante ale ritului catolic. Patronul şi inspiraţia lor este Sfântul Francisc din Asissi. Sfântul Francisc a venit cu o nouă viziune asupra oamenilor, a milei creştine. Într-o epocă marcată de lupte sângeroase, discursul său a fost unul pacifist, al sărăciei, al austerităţii, al bucuriei pentru darurile simple, al dragostei frăţeşti şi pentru cei bătuţi de soartă, al aprecierii celor mici, a grijii pentru bolnavi, inclusiv pentru leproşi, a dragostei până şi pentru animale. A renunţat la avere şi la onoruri. (Elena Gădălean)

CULTURĂ. Dan Andone, director British Council Cluj: Nimeni nu mai are bani să «arunce» în proiecte culturale. Cluj-Napoca este al treilea oraș din România, după Iași și București, în care funcționează un Centru Cultural Britanic, respectiv organizația internațională a Marii Britanii pentru relații culturale și oportunități educaționale, British Council. Centrul este condus la Cluj, din 2013, de Dan Andone un tânăr originar din Piatra Neamț, dar absolvent al UBB, care încearcă să mențină vie activitatea instituției într-o perioadă în care un centru asemănător din Timișoara a fost închis din lipsă de interes din partea publicului. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. O parte a tezaurului Cloșca cu puii de aur a ajuns la Cluj. Proiectul muzeografic de anvergură națională, „Aurul și argintul antic al României” a ajuns la Cluj, ca parte a unui demers unic în ultimii 25 de ani în țara noastră. Expoziția a fost vernisată în data de 19 decembrie 2013, la București, itinerarul continuând în Timișoara, Oradea, Satu Mare, și Sibiu. După Cluj-Napoca, expoziția va fi prezentată la Târgu-Mureș, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Buzău și Craiova. Piesele regăsite în expoziție sunt asigurate cu zeci de milioane de euro. Într-o perioadă în care problemele cu care se confruntă tot mai multe muzee naționale de istorie fac inaccesibile pentru public colecțiile pe care le dețin, expoziția Aurul și argintul antic al României a fost gândită în așa fel încât să reunească, într-un singur loc, cele mai importante capodopere din metale prețioase pre- și protoistorice sau de epocă clasică din colecțiile a 31 de muzee din țară. (Cristina Beligăr)

DOCUMENTAR. Bratwurst, parmezan, şampanie: produse tradiţionale protejate în Europa. Într-o lume tot mai „globalizată”, în care graniţele între unele ţări par să devină tot mai subţiri, a apărut necesitatea conservării identităţii naţionale, a păstrării valorilor specifice, pentru evitarea uniformizării şi a pierderii unicităţii. Un exemplu în acest sens este felul în care Uniunea Europeană a instituit reguli menite să protejeze produsele tradiţionale provenite din anumite ţări şi regiuni, pentru ca acestea să nu se piardă în „oceanul” de culturi europene şi să nu poată fi copiate de oricine, ducând astfel la deteriorarea şi chiar la dispariţia lor. (Mădălina Kadar)

SPORT. Transferul mic al unui portar mare. În 2012 CFR Cluj reușea să adune 10 puncte la capătul unui parcurs excelent în Liga Campionilor, iar unul dintre jucătorii vișiniilor, Mario Felgueiras, era inclus de UEFA în echipa ideală a Europei, în faza grupelor celei mai importante întreceri continentale intercluburi. S-a spus mereu că portarul alintat de suporteri ”Super Mario” va ajunge la o echipă mare, că impresarii stau la rând la biroul președintelui Iuliu Mureșan, dar nimic nu s-a concretizat. La începutul acestei săptămâni Felgueiras a ales. Va juca în Turcia, dar nu la Galatasaray, Fenerbahce, sau Beșiktaș, cele trei forțe din Super Liga turcă, ci la obscura Konyaspor. Un transfer mic pentru un fotbalist ce putea ajunge mare. (Patrice Podină)