Nu ratați noul număr al săptămânalului Transilvania Reporter: „Capitala tineretului mânios”

Cei care urmăresc site-ul transilvaniareporter.ro sunt la curent cu faptele. Miercuri, 18 martie,   zece protestari au întrerupt conferinţa anti-avort a părintelui Tofană ţinută la Casa de cultură a studenţilor  în faţa a 1000 de clujeni. Acţiunea de protest a aşa numitor „tineri mânioşi” a fost resimţită ca un atac la adresa valorilor creştine. Contrareacţia a avut loc sâmbătă. Peste 2000 de clujeni au participat la un marş pentru viaţă desfăşurat sub sloganul „Nu avortului”.

Marşuri pentru viaţă au fost organizate în întreaga ţară. Niciunul încă nu a atins dimensiunea celui de la Cluj. La Bucureşti au participat abia 200 de oameni. Încă o dată s-a văzut că plăcerea de a mărşalui a clujenilor o întrece cu pe cea a locuitorilor din alte oraşe.

Şi asta indiferent de cauză. Îi mână-n protest pe clujeni atât interzicerea, cât şi menţinerea dreptului la avort. Demiterea lui Traian Băsescu, la fel, cea a lui Victor Ponta. Sunt ocupate succesiv un hotel dezafectat şi o universitate. Vremea bună e mai mereu la Cluj o chemare la dezmorţire civică. Ca atare, vineri este anunţat din nou un  marş. Va fi un  protest faţă de imunitatea parlamentarilor.

Când au prins clujenii gustul manifestaţiilor de stradă? Cei mai mulţi dintre protestatarii statornici intervievaţi de „Transilvania Reporter” cred că mitingurile prelungite pro Roşia Montana au coagulat o mişcare de stradă atentă la problemele sociale şi politice. În paginile 4-9 veţi face cunoştinţă cu oameni de profesie secundă protestatar. Fermenţii revoltei de stradă sunt de vârste, profesii şi credinţe diferite. Între ei, clujeni care au închegat o comunitate de protestatari anarhici, care se consacră visului unei societăţi întoarse la origini, fără organizare ierarhică, „fără preşedinţi, miniştri, primari şi patroni”.

Sumarul ediției:

DOSAR/ Produs de Cluj: Anarhismul închegat

• Ioan Hosu, sociolog: „La Cluj se creează o cultură a protestului şi a dezbaterii publice”. Cred că fenomenul acesta la Cluj îl putem explica mai degrabă apelând la variabile culturale şi nu la variabile politice sau ideologice dinspre politic. Cred că e vorba de fenomene de grupare a indivizilor plecând de la seturi de valori alternative la modelul dominant, fie că e el politic, corporatist, economic sau tradiţional. Vedem aici reacţii şi la dezbateri cum ar fi, de exemplu, avortul. Există mai degrabă o orientare culturală, care poate avea implicaţii şi în modul în care e organizat spaţiul politic, şi în modul în care e organizat spaţiul corporatist sau economic, ori problematica mediului.
• Clujul prin ochii protestatarilor: „Toți ar trebui să fim protestatari de serviciu pentru problemele noastre”. Clujul este un oraș efervescent, societatea civilă mobilizând-se rapid când vine vorba de apărarea în stradă a unei cauze sau când vine vorba de exprimarea solidarității. Orice protest are un creier și o masă de susținere. Creierul poate fi unul individual sau unul colectiv, în funcție de situație. Cele multe proteste de la Cluj au avut un creier colectiv, astfel încât nu s-a putut de multe ori stabili cu exactititate cine a fost „liderul” mișcării. (Maria Man)
• Lorand Maxim:„Nu caut proteste, dar mă implic civic pentru că așa este responsabil”. Pentru Lorand Maxim implicarea civică nu este doar un drept ci și o responsabilitate. Nu caută proteste pe Facebook pentru a lua parte la ele, dar dacă pe plan social se întâmplă ceva care i se pare ofensator, atunci își exercită dreptul de a-și face auzită părerea. Protestele nu sunt un statement al unei generații, consideră Lorand, ci definesc o metodă de a acționa civic. „Ar fi o greșeală, cred eu, ca o anumită cauză să fie confiscată de o generație. La fel de îndreptățit și de responsabil este să protesteze și un om de 70 de ani și un om de 20 de ani”, spune tânărul în vârstă de 22 de ani. (Cristina Beligăr)
• La un pas de moarte pentru o cauză. Alexandru Popescu: „Mi-aș fi dorit să văd mai multă activitate în Cluj”

Reporter: Ați participat la multe proteste. Vă amintiți primul protest? Ce v-a determinat să ieșiți în stradă pentru prima oară?

Alexandru Popescu: Da, îmi amintesc, în primăvara lui 1990, în Piaţa Universităţii, cred că era foamea de democraţie. Încercam să mă adaptez de la perioada comunistă, în speranţa ideatică de a trăi într-o societate democratică care din păcate nu s-a concretizat în toţi aceşti 25 de ani. Asta după ce participasem în Bucureşti, la revoluţia din ’89. Dar am ieşit în stradă pentru diverse cauze, în mod special, plăcându-mi natura, la acţiuni ce aveau un caracter ecologist. Din păcate, în perioada cât am lucrat în MApN şi ulterior în vânzări, am luat o pauză care m-a făcut să-mi pară rău că în acea perioadă nu m-am mai implicat. (Maria Man)

• Mihnea Blidariu: „Puterea întunecă minţile, societatea trebuie să se auto-conducă, fără şefi”. Aşa cum e, cu ardeleni înceţi şi paşnici, Clujul a devenit de o vreme încoace un reper pe harta protestelor din România. Mişcările de stradă din 2012 au insuflat curaj multora, iar succesul lor de atunci –demisia Guvernului Boc- le-a confirmat că sunt o forţă şi că, în anumite cazuri, se pot schimba multe lucruri prin presiunea străzii. Printre protestatari –majoritatea tineri- se numără persoane care participă sporadic la proteste, la o simplă chemare pe facebook, dar există şi persoane care sunt prezente cam la toate acţiunile de protest. Unul dintre aceşti protestatari mai activi este Mihnea Blidariu, care a povestit pentru Transilvania reporter despre mişcările de stradă.(Marius Avram)
• „Ultras”, nu protestatar. De la cele mai mari mișcări populare din România, și implicit și din Cluj, nu au lipsit oamenii obișnuiți să scandeze, să mărșăluiască și să cânte. Este vorba despre suporterii Universității Cluj. Alex G. are 36 de ani și nu a lipsit în ultimii ani de la niciun marș al suporterilor echipei de fotbal Universitatea. Nu a stat deoparte nici atunci când oamenii au ieșit în stradă protestând împotriva exploatării aurifere de la Roșia Montană. (Patrice Podină)

REGIONAL. Tezaur Uman Viu. Ultima reprezentantă a pictorilor iconari din Laz. Ultima reprezentantă a neamului pictorilor iconari din Laz, Maria Deac Poenaru, deţinătoare a titlului de Tezaur Uman Viu, decernat în 2001, unul din cei mai cunoscuţi artişti populari din Alba, ale cărei lucrări au ajuns în aproape toată lumea, împlineşte miercuri, de Buna Vestire, 92 de ani. (Maria Deac Poenaru)

CULTURĂ. Scriitorii și-au făcut galerie de artă. Galeriile de Artă STEAUA au fost inaugurate marți, 24 martie, cu o expoziție dedicată graficianului Octavian Bour. Spațiul este situat la etajul întâi al clădirii de pe strada Universității nr. 1, unde se află și sediul Uniunii Scriitorilor Filiala Cluj și redacția revistei STEAUA. Spațiul expozițional este deschis în primul rând scriitorilor plasticieni, dar şi invitaților acestora. Evenimentul de inaugurare a galeriei a fost marcat de prezența scriitorilor și poeților clujeni, Ion Mureșan, Cornel Udrea, Horia Bădescu, Ruxandra Cesereanu, Aurel Rău, dar și de prezența pr. Ioan Bizău.( Cristina Beligăr)

INTERVIU. Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu. Face parte din generația căreia îi pasă și dorește să recupereze marile valori ținute în uitare prin minciună și teroare. Istoricul sălăjean Marin Pop, cercetător științific în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, aduce lumină în bezna în care comuniștii au aruncat figuri politice precum Iuliu Maniu sau Corneliu Coposu. A scris numeroase cărți, printre care cele mai recente, „Monografia familiei Coposu, între istorie și memorie” și „Viața politică în perioada interbelică”. Respectul pentru trecut l-a determinat pe istoricul Marin Pop să acționeze nu numai scriind cărți, ci și susținând campania „Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu”. Campania de strângere de fonduri a fost demarată de preotul greco-catolic Cristian Borz din Bădăcin, Sălaj, ca o ultimă soluție, după ce mai multe inițiative au fost demarate și au sfârșit fără niciun rezultat. (Tia Sârca)

RELIGIE. Cârciumi şi sfinţi. Lumea sfinţilor este una mai diversificată şi mai colorată decât am putea crede. Atât sfinţii ortodocşi, cât şi cei catolici au istorii fermecătoare, bizare, crude, teribile şi desigur miraculoase. Trei sfinţi de care este foarte legat oraşul Cluj-Napoca sunt sfinţii Hubertus, Gambrinus şi Ursus. Tustrei sunt catolici, au trăit în Evul Mediu Timpuriu, iar la Cluj numele lor erau foarte cunoscute fiind purtate de trei restaurante celebre până în anii 2000. (Elena Gădălean)

DOCUMENTAR. Vladimir Putin: viaţa, ascensiunea, puterea. Pe 26 martie 2000, Rusia căpăta un nou preşedinte, ales în mod oficial. Vladimir Vladimirovici Putin apăruse de relativ puţin timp în peisajul politic de la Moscova, dar a câştigat rapid popularitate. A fost desemnat de Boris Elţîn ca succesor atunci acesta a hotărât să se retragă, astfel că alegerile au reprezentat doar o formalitate pentru ambiţiosul Putin, care a ajuns la putere. Şi nu a mai plecat, de 15 ani. (Mădălina Kadar)

SPORT. Campionatul se joacă „jos”. Niciun campionat nu a fost în ultimii 10 ani mai lipsit de interes, precum sezonul în curs. Perspectiva retrogradării a nu mai puțin de șase echipe la sfârșitul acestei ediții a mutat polul de atractivitate în subsolul clasamentului. În fruntea Ligii 1 Steaua pare să fi scăpat în câștigătoare, dar meritul nu este neapărat al fotbaliștilor lui Costel Gâlcă. E drept, campionii en-titre ai României au avut un tur foarte bun de campionat, iar depunctarea CFR-ului a lăsat-o să conducă ostilitățile, în ciuda formei slabe pe care o traversează. Timiditatea cu care aspiră la cununa de lauri ASA Târgu Mureș, Petrolul sau CSU Craiova, fac din Steaua o campioană cu repetiție, dar fără „carisma” arătată în precedentele două ediții de campionat. În partea inferioară, însă, lupta e mai aprigă ca niciodată. (Patrice Podină)