Nu ratați noul număr al săptămânalului Transilvania Reporter: „Afaceri profitabile: clinicile private specializate în maladii contemporane”

Joi, 29 ianuarie, a apărut un nou număr al săptămânalului Transilvania Repoerter, care are ca subiect central Afacerile profitabile: clinicile private specializate în maladii contemporane.

Atacul cerebral, afecţiunile coloanei, obezitatea, cancerul. Acestea sunt maladiile lumii moderne, cu o răspândire accelerată cauzată de sedentarism, stress şi alimentaţie nesănătosă. Şi tot ele sunt afecţiunile pentru care statul nu găseşte resurse pentru a le face faţă.

Un pacient care se prezintă astăzi la Spitalul de recuperare din Cluj este programat la o consultaţie în vederea personalizării programului recuperator abia în luna mai. Baza de tratament a spitalului este conformă, însă numărul bolnavilor aflaţi în stadiu de recuperare este pur şi simplu prea mare. La rândul său, Institutul oncologic clujean este dotat corespunzător în materie de radio şi chimio terapie, dar e pe cale să nu mai facă faţă avalanşei de pacienţi veniţi din localităţi lipsite de aparatură şi cu personal medical învechit. Eşti blocat de spate, statul nu te poate ajuta decât peste patru luni. Cancerul ţi se răspândeşte în organism, caută salvare în tratamente naturiste în caz că nu reuşeşti să intri la singurul institut oncologic performant de pe raza a aproape un sfert de ţară.

Acolo unde statul se retrage învins, ia naştere în schimb iniţiativa privată. În două localităţi învecinate Clujului au fost ridicate două clinici particulare dedicate combaterii maladiilor secolului corporatist. Amândouă au necesitat investiţii de câte 10 milioane de euro. La Suceag va inaugurat în primăvară cel mai mare spital particular de recuperare din România. Iar la Floreşti, funcţionează din octombrie anul trecut o clinică de radio şi chimioterapie, parte din cea mai mare reţea de centre specializate în tratarea cancerelor din Europa. Dacă iniţiativa ridicării celui mai mare spital particular din ţară nu ar fi eşuat pe Calea Turzii în urma unor modificări aduse legii finanţării spitalelor, Clujul ar fi devenit probabil epicentrul din afara Bucureştiului al medicinei româneşti, chiar şi în absenţa îndelung promisului spital regional de urgenţă.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Raportul MCV pentru România a fost publicat. Vicepreşedintele CE: România se află pe drumul cel bun. Comisia Europeană a publicat, miercuri, raportul MCV privind România, prim vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, precizând că Bucureştiul se află pe drumul cel bun. Raportul consemnează progresele înregistrate de România, precizând că trebuie menţinut consensul în ceea ce priveşte reformele.

DOSAR:

SĂNĂTATE. Un lanț paneuropean, specializat în tratarea cancerului, a ajuns și la Cluj. Primul lanţ paneuropean specializat în radioterapie şi chimioterapie a deschis recent o clinică şi la Cluj. Este vorba despre al doilea Centru Amethyst deschis în România, primul funcţionând de câţiva ani în Bucureşti. Investiţia de la Cluj se ridică la circa 10 milioane de euro. Centrul oferă expertiză atât în radioterapie externă şi internă, brahiterapie, oncologie, imagistică medicală, cât şi terapii de suport precum consiliere psihologică, grupuri de suport, sfaturi pentru o nutriţie adecvată şi tehnici de control ale durerii. Primul lanţ paneuropean specializat în radioterapie şi chimioterapie a deschis recent o clinică şi la Cluj. Este vorba despre al doilea Centru Amethyst deschis în România, primul funcţionând de câţiva ani în Bucureşti. Investiţia de la Cluj se ridică la circa 10 milioane de euro. (Claudia Romitan)

Polaris, un spital de recuperare cu un nou concept de tratare a bolnavului. Singurul spital privat de recuperare din România, „Polaris Medical”, va fi construit în judeţul  Cluj, în localitatea Suceagu. Spitalul va fi funcţional –potrivit reprezentanţilor unităţii medicale- din luna aprilie şi, într-o primă fază, va avea peste 200 de paturi, urmând ca în anii următori capacitatea acestuia să se dubleze, la 400 de paturi. Noutatea la acest spital, spune directorul comercial, Cristina Petruţ, e că pacientul va fi tratat după concepte noi, personalizat, aşa cum se întâmplă în marile clinici. (Marius Avram)

Spitalul Pelican și-a „frânt” aripile înainte să zboare. Primul spital universitar privat din România și, în același timp cel mai mare spital privat din țară, ar fi trebuit să își deschidă porțile la Cluj-Napoca, în 2013, asta dacă e să ne luăm după ultimul termen „oficial”. Doar că lucrurile au stat exact pe dos: în 2013 investitorii au pus lacătul pe ușa viitorului spital. Astfel, clădirea de pe Calea Turzii nr. 178, a cărei suprafață totală depășește 23.000 mp, nu își mai așteaptă pacienții, ci o minune sau altfel spus un investitor cu viziune pe termen lung, dispus să aloce o sumă extrem de consistentă proiectului. În caz contrar, curând chiar spitalul va avea nevoie de serviciile unui „medic” pentru a nu se degrada, în această lungă așteptare. De doi ani clădirea galben cu negru, împrejmuită de un gard metalic destul de înalt, e lăsată pe mâna unei firme de pază. (Maria Man)

Spitalul Regional de Urgen ţă : dup ă opt ani de a ş teptare, alt proiect. Spitalul Regional de Urgenţă Cluj despre care se discută de ani buni de zile, proiectul fiind în stand-by din lipsa finanţării, mai are o şansă. Premierul Victor Ponta a declarat recent la Iaşi că va fi făcut un proiect comun care va include spitalele regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova. (Claudia Romitan)

Lucrările de modernizare sunt în grafic la Clujana. Modernizarea Spitalului Municipal Clujana este unul dintre proiectele care trebuie finalizate până la sfârșitul acestui an, în caz contrar Primăria Cluj-Napoca urmând să piardă finanțarea europeană destinată acestui proiect. În primăvara anului trecut autoritățile locale anunțau că se vor implica în refacerea infrastructurii și dotarea unității spitalicești, iar valoarea totală a proiectului se ridică la 32 de milioane de lei. Conform reprezentanților Primăriei Cluj-Napoca, instituția direcționează anual din bugetul local către Spitalul Clujana aproximativ 12 milioane de lei pentru acoperirea cheltuieilor necesare funcţionării lui. (Patrice Podină)

CULTURĂ. „Ivona, prințesă de Burgund”, în premieră pe scena turdeană. Teatrul „Aureliu Manea” din Turda pregătește pentru sfârșitul lunii ianuarie premiera spectacolului „Ivona, prințesă de Burgund”, de Witold Gombrowicz, în regia lui Andrei Măjeri, absolvent al Facultăţii de Teatru şi Televiziune din cadrul UBB Cluj. Despre spectacolul pe care l-a pregătit pentru seara de 31 ianuarie, Andrei Măjeri spune că este total diferit față de ceea ce a montat până acum. (Cristina Beligăr)

Narcisa Pintea, director al Teatrului „Aureliu Manea” din Turda: „Cred în ideea de a le da tinerilor actori o șansă”. Este manager al Teatrului „Aureliu Manea” din Turda de aproape zece ani, dar în primul rând este actriță. În urmă cu câțiva ani a fost votată drept cel mai bun director de instituție din oraș, dar meritul îl atribuie, cu modestie, întregii echipe pe care o conduce. Am stat de vorbă cu actrița Narcisa Pintea despre provocările pe are le are în calitate de manager de instituție culturală, dar și despre proiectele pe termen lung pe care le are pentru teatrul turdean. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Se antrenează pe gheață, dar obțin performanțe pe role: șase clujence vor reprezenta România la Campionatul Mondial de patinaj aristic pe role în linie. Sunt tinere, vesele, talentate și încrezătoare în propriile forțe. Muncesc cel puțin o oră și jumăte pe zi, timp în care învață să plutească, atât pe gheață, cât și în aer. Le-a plăcut atât de mult această „joacă” și armonia mișcărilor ce o înconjoară, încât au transformat-o în medalii. Echipa antrenată de Grety Marton, campioană la rândul său la patinaj artistic, și-a adăugat anul trecut în palmares nu mai puțin de 12 medalii: două de aur, cinci de argint și tot atâtea de bronz. (Maria Man)

DESTINAȚII. Pe urmele țarilor vlahi, la Veliko Târnovo. Veliko Târnovo este etichetat adesea ca o Sighișoară bulgărească și trimis pe lista destinațiilor alternative de weekend, pentru bucureștenii plictisiți de Valea Prahovei și/sau Litoral. Nimic mai greșit. Capitala țarilor vlaho-bulgari are câteva duzini de ziduri medievale și o mână de biserici din aceeași perioadă, dar aici se oprește toată asemănarea cu Sighișoara. Niciun picior de colonist sas nu a călcat pe aici, iar arhitectura Renașterii Bulgărești nu seamănă deloc cu cea a unui burg medieval de factură germană. (Bogdan Stanciu)

RELIGIE. Teolog clujean pledează pentru toleranţă.„Voi insista în mod deosebit asupra ideii că aceşti oameni, cu altă orientare sexuală, nu trebuie repudiaţi, nu trebuie aruncaţi din societate. Dimpotrivă, ei sunt subiecţi de misiune ai bisericii, sunt, de fapt, membri ai bisericii, sunt creştini, pentru că au fost botezaţi. Societatea de astăzi trebuie să se obişnuiască mai mult cu ideea că există această realitate în interiorul ei şi trebuie să fim toleranţi.” Aceste cuvinte ale părintelui ortodox, prof. dr. Stelian Tofană, publicate joi, 22 ianuarie, pe site-ul radioului public, care prefaţau conferinţa pe care urma să o susţină peste câteva ore pe tema homosexualităţii au stârnit reacţii imediate în blogosferă şi au creat un imens orizont de aşteptare. (Caius Chiorean)

DOCUMENTAR. Homosexualitatea: o istorie de secole, plină de controverse. Curtea Supremă a anunţat zilele trecute că 2015 este anul hotărâtor, când va decide, o dată pentru totdeauna, dacă membrii cuplurilor de acelaşi sex se pot căsători pe teritoriul Statelor Unite. Decizia va fi una istorică, fără îndoială, pentru că subiectul este îndelung dezbătut, controversat şi sensibil, la nivel mondial, nu numai în societatea americană. (Mădălina Kadar)

SPORT. CFR-iștii cred în minuni, Og ă raru creaz ă „micul Ajax”. Departe de a fi găsit o soluţie izbăvitoare, prin care să alimenteze fie şi în parte cardurile fotbaiştilor, preşedintele CFR-ului, Iuliu Mureşan dă lovitură după lovitură. L-a convins pe Deac să rămână până la echipă, până la vară, iar acum se pregăteşte să ceară suspendarea „căpitanului” Felgueiras şi a celorlalţi „dezertori”. Cum-necum CFR-iştii continuă să se antreneze şi să creadă în minuni. De partea cealaltă, la ”U”, lucrurile sunt clare. „Şepcile” au două obiective clare, câştigarea Cupei României şi salvarea de la retrogradare, iar pentru acest lucru antrenorul George Ogăraru are mână liberă să construiască in Ajax în miniatură. (Patrice Podină)