Nu ratați noul număr din Transilvania Reporter: „ Cruciada nefumătorilor pleacă de la Cluj”

Joi, 12 februarie 2015, a apărut un nou număr al săptămânalului Transilvania reporter care are ca subiect principal lupta antifumat.

Un român pleacă în Canada, trăieşte câţiva ani în Toronto, se întoarce apoi în ţară. Fiind informatician, alegerea sa naturală este să locuiască şi să muncească în Cluj. Îşi practică meseria în condiţii similare celor din Canada. Preţuieşte oraşul. După traiul în Toronto însă, el a fost de la început nemulţumit la Cluj de faptul că nu găsea localuri în care să mănânce fără să inhaleze fumul din ţigările altora.

Venit dintr-o cultură a implicării sociale, Matt Sâmpălean îşi afirmă punctul de vedere. La început era o discuţie între străinii din Cluj, dar acum şi nefumătorii români încep să ia atitudine împotriva fumatului în spaţii publice, spune el. Împreună cu un prieten, el a înfiinţat un site care indexează localurile unde nu se fumează sau unde sunt strict respectate regulile de separare a fumătorilor de nefumători. Cele mai multe restaurante şi chiar cluburi nonsmocking identificate până acum sunt din Cluj, peste 40.

Matt, fost fumător, crede că a nu fuma în baruri, cafenele şi restaurante este o chestiune de „sănătate şi de bun simţ” care trebuie educată. Nici pentru fumători nu e nu e aşa rău, a constatat el în Canada. „Nu era mare lucru pentru ei să stea afară cinci minute, este oricum şi o modalitate bună de a agăţa fete. Le mergea bine în clubul lor… şi nouă la aer curat. Deci win-win”, spune expatul.

Pasul următor al lui Matt este să facă parte dintr-o mişcare care să ducă la schimbarea legilor antifumat după model occidental. Ca număr de fumători, România e la media europeană însă se situează la coada ţărilor europene cu o legislaţie modernă în privinţa fumatului în spaţiile publice. Atât de la coadă, încât un exemplu de urmat este chiar şi Turcia.

Sumarul edi ției:

DOSAR: Nonsmoking România, o iniţiativă care porneşte de la Cluj. Doi tineri au iniţiat recent o campanie antifumat în locurile publice din ţară. Derulată prin intermediul site-ului nonsmokingromania.com campania îşi propună să promoveze un mediu lipsit de fum.

„Idea ne-a venit acum mai mult de un an, când mâncam la un restaurant în sala de nefumători şi fumul era aşa de dens că ne usturau ochi. Site-ul e dezvoltat de un coleg, Mihai Sâmpăleanu şi de mine. Amândoi avem aceiaşi filozofie, că nu ar trebui să se fumeze în locuri publice, mai ales când oamenii mănâncă. (Claudia Romitan)

Unora le place fumul. În ciuda acţiunilor din ce în ce mai numeroase de conștienizare a efectelor negative ale fumatului și de încurajare a renunțării la tutun, în marea majoritate a localurilor din Cluj-Napoca acest viciu este încă în vogă. În urmă cu mai mulți ani s-au interzis reclamele televizate la țigări, apoi fumatul a fost interzis în spațiile publice, iar managerii de localuri au fost obligați să ia măsuri și să amenajeze spații destinate clienților care nu au acest viciu. (Patrice Podină)

Sorina Irimie, medic cercetător ştiinţific, coordonator proiecte GATS (Global Adult Tobacco Survey) și GYTS (Global Youth Tobacco Survey) ale OMS referitoare la fumat: Fumatul ne costă foarte mulţi bani şi foarte multe vieţi

Rep: Cine, cât, câţi fumează în România?

Sorina Irimie: Potrivit unui studiu pe care l-am condus în 2011 sub coordonarea OMS și CDC, 37, 4% dintre bărbaţi și 16, 7% dintre femei (de peste 15 ani) fumează zilnic, adică în jur de 5 milioane. (Marius Avram)

Fumatul în școli, un fenomen dificil de combătut, „De ce fumează elevii? Evident: de filtru” este o glumă care circulă pe internet, în special pe forumurile care au ca subiect fumatul. Replica vine din partea elevilor, unii dintre aceștia făcând parte din ciclul gimnazial. Mulți elevii recunosc pe aceste forumuri, unde nu trebuie să își dea numele real, că au început să fumeze cu mult timp înainte de a ajunge liceeni, deși conștientizează faptul că acest obicei nu este unul sănătos. Conform mărturiilor mascate de nickname-uri haioase, principalele cauze pentru care școlarii încep să fumeze este anturajul din care fac parte sau curiozitate. (Maria Man)

Fumător la 16 ani. Mama mea fumează, tatăl meu fumează, bunicul meu fuma, eu fumez. Nu am trecut de vârsta majoratului, dar fumez. Cred că deja nu mai este niciun secret că marea majoritate a magazinelor vând ţigări minorilor şi deja pot zice că nu mai am nicio ruşine să mă duc la magazin ca să cer ţigări, ştiu că vânzătoarele nici măcar de amuzament nu mă vor întreba ce vârstă am, ci mai degrabă mă vor întreba ˝Lung sau scurt?˝. (Sofia Olaru)

Alexandru Vlad, scriitor: Fumatul este o gospodărire a timpului când ești singur. Nu își amintește de primul fum pe care l-a tras dintr-o țigară, dar știe că era elev de școală primară când a „șterpelit” primul pachet de țigări cu filtru. S-a apucat serios de fumat când era profesor la țară și, de 45 de ani, cu mici perioade de întrerupere, este fumător. De ani buni fumează pipă iar astăzi a ajuns la o „rație” de 10 grame de tutun pe zi. Dacă este mult, sau puțin, nu știe. „Fumatul este o gospodărire a timpului când ești singur”, consideră scriitorul Alexandru Vlad, unul dintre prozatorii reprezentativi ai Clujului pe care cărțile, pipa și pălăria din piele îl recomandă în cele boeme cercuri literare. Despre pipe și tutun, în fața unei cafele tari, lăsând de data aceasta cărțile la o parte, am stat de vorbă cu Alexandru Vlad. (Cristina Beligăr)

Doar 2% dintre clujeni renunță singuri la fumat. Clujenii fumători care doresc să renunțe la acest obicei au posibilitatea de a face acest lucru prin intermediul Programului Național Stop Fumat, un program al Ministerului Sănătății, care a luat ființă în 2007. „Pacienții” au parte de consiliere privind renunțatul la fumat, dar și acces la medicamente gratuite. (Maria Man)

INTERVIU. Prof. univ. dr. Mihaela Toader, director DLMA: Certificarea traducătorilor fără o pregătire de specialitate mi se pare de mare amatorism. Proiectul de Lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari, care s-a aflat în dezbatere publică până în data de 6 februarie, a provocat reacții aprinse și justificate nu doar din partea persoanelor vizate de această lege, ci și din partea instituțiilor care formează viitori traducători și interpreți. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Câinii zăpezii au luat startul la „Cupa Beliș”. Printre ei, și campioni europeni la frumusețe. Peste 60 de câini din rase nordice s-au întrecut la cea de-a doua ediție a „Cupei Beliș„ pentru atejale canine, desfășurată în weekendul 7-8 februarie în satul Bălcești din comuna clujeană Beliș. Într-un decor de poveste asigurat de brazii înzăpeziți de pe marginea traseului, câinii din rasele Husky siberian, Malamut de Alaska și Samoyed au devenit punct de atracție pentru zeci de persoane venite să asiste la spectaculoasa competiție. La finalul probelor de concurs în cursul zilei de sâmbătă, au avut loc și două demonstrații cu un atelaj tras de 24 de câini Husky și unul tras de opt câini de rasă Samoyed, în premieră în România. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Clujeanca Neli Sekiguchi îi învață engleză pe japonezi. V-aţi imaginat vreodată cum e să trăieşti într-o ţară în care, anual, au loc peste 1.000 de cutremure, multe dintre ele peste 6 grade pe scara Richter? O ţară aflată la îmbinarea unor plăci tectonice extrem de instabile, cu vulcani activi, musoni puternici şi tsunami cu efecte devastatoare . (Tudor Știrbu)

CĂLĂTORII. Eger, cutiuța cu bijuterii a Ungariei. Eger, un oraș cam cât Zalăul, situat la jumătatea distanței dintre Debrecen și Budapesta, poate fi revelația unui sejur în Ungaria. Cu o populație de sub 60.000 de locuitori, este dovada vie a valabilității zicalei potrivit căreia esențele tari se țin în sticle mici. Astfel, poate că este neînsemnat din punct de vedere al populației, dar ascunde un adevărat depozit de bijuterii turistice. (Bogdan Stanciu, Mirel Matyas)

DOCUMENTAR: Misterios, vindecător, atrăgător, ucigător. O istorie a fumatului. Fumatul are o istorie de mii de ani. Pe la începuturi, ajuta oamenii să se apropie de zei – înlesnea şi însoţea ritualurile înţelepţilor, în încercarea lor de a se apropia de spiritele superioare. O vreme, a fost considerat leac, în diverse afecţiuni, fizice sau psihice. Apoi, a devenit obicei social – persoanele mondene, sofisticate, apăreau musai cu o ţigară în mână. A fost şi interzis, pedepsit, ostracizat. Şi în zilele noastre, împarte lumea în două. Unii îl resping, alţii nu pot trăi fără el. Unii militează pentru interzicerea fumatului, alţii îl consideră atrăgător, boem, monden. Aşadar, nu s-au schimbat prea multe. ( Mădălina Kadar)

SPORT. Csaba Gal: „Am semnat pe viaţă!”. Pe Csaba Gal îl cunoaștem parcă de o viață. Nu a împlinit încă 30 de ani, dar joacă rugby la cel mai înal nivel de la începutul anilor 2000. S-a născut în Cluj-Napoca, a crescut și s-a format ca jucător în Parcul Sportiv ”Iuliu Hațieganu” și este considerat cel mai bun produs al școlii de rugby din Cluj din ultimii ani. A debutat în echipa Universității la 19 ani, și a obținut medalia de bronz a ediției 2004 a Campionatului Național. Este component de bază al echipei naționale de rugby a României și a participat la două turnee finale de Cupă Mondială, iar anul acesta, dacă nu va avea probleme medicale, va bifa a treia prezență la turneul final găzduit de Anglia. După 8 ani ”U” Cluj va avea din nou un reprezentant la Cupa Mondială, în fapt același Csaba Gal. (Patrice Podină)