„Noi construim, nu gândim”: patru blocuri-turn, în haosul din Florești

Devine din ce în ce mai greu să găsești un interval orar în care un drum pe ruta Florești-Cluj Napoca să nu dureze cel puțin o oră. Chiar dacă distanța dintre cele două localități nu este mai mare de 8 kilometri, DN1 este în esență singura șosea de legătură. Centura Nord este un drum cu o singură bandă și o zonă în care șoferii pot fi implicați oricând într-un accident grav, în timp ce la centura Sud se lucrează mai mult din vorbe. „Manifestul pentru Florești” este un document scris de către locuitorii localității și cuprinde toate nemulțumirilor lor. Daniel Meze, autorul documentului atrage atenția asupra faptului că decizia recentă a Primăriei Florești, de a aproba construcția a patru blocuri-turn pe strada Avram Iancu, ar putea consemna sufocarea totală a celei mai mari comune din România.

Planul Urbanistic Zonal, care se referă la construirea celor patru blocuri-turn de 12 etaje pe strada Avram Iancu, în zona reprezentanței BMW, a trecut la limită de decizia Consiliului Local Florești, cu un „scor” de 10 voturi „pentru”, dintr-un total de 19 consilier.

„Problema blocurilor care se vor construi în Florești, mai exact pe strada Avram Iancu, ridică mai multe probleme din punctul de vedere al infrastructurii. DN 1 este aglomerat infernal în fiecare dimineață, oamenii se trezesc la 6 și fac cinci kilometri în mai mult de o oră și jumătate. Sunt oameni care vin din cartierul Cetatea Fetei și până să iasă la DN1, fac și 40 de minute pe străzile interioare din Florești. După aceea, mai faci o oră până în Cluj-Napoca. În aceste condiții, să construiești blocuri-turn de 12 etaje pe DN1, este din punctul nostru de vedere o decizie iresponsabilă din partea Consiliului Local Florești și a primarului Horia Șulea”, spune Daniel Meze, cel care a redactat „Manifestul pentru Florești”.

Daniel Meze spune că, în loc să aprobe astfel de proiecte, autoritățile locale ar trebui să se concentreze pe finalizarea Centurii SUD, care unește Floreștiul de Cluj-Napoca prin cartierul Mănăștur.

„În loc ca Primăria să se ocupe de drumul variantă SUD, care ar uni Floreștiul de Cluj-Napoca prin cartierul Mănăștur, ei de doi ani de zile amână, deși în campania electorală primarul se poza cu utilajele pe drum. De atunci nu s-a turnat nici un metru de asfalt din cei aproape 2,7 kilometri care ar trebui să reprezinte ruta alternativă”.

Probleme nu doar în trafic

Floreștenii sunt îngrijorați cu privire la efectele construirii celor patru blocuri și din perspectiva altor probleme care ar putea să apară, dincolo de trafic. Localitatea are în 2018 de 10 ori mai mulți locuitori decât avea în anul 2000, însă infrastructura rutieră și de utilități nu a devenit de 10 ori mai bună. Efectele se văd la fiecare ploaie și se văd săptămânal prin pene de curent sau probleme la sistemul de canalizare.

„Infrastructura de canalizare și alimentare cu apă sunt subdimensionate în zonă sau nu fac față. Canalizarea refulează tot timpul și sunt multe puncte în care rețeaua nu mai este adaptată miilor de apartamente construite într-un timp atât de scurt. Alimentarea cu apă este o altă problemă. Eu locuiesc pe strada Florilor și tot timpul sunt întreruperi de apă. Rețeaua de curent, de asemenea, are probleme”, mai spune Daniel Meze.

Recent, spune Daniel Meze, s-a aprobat și construirea unor blocuri în zona fostului abator, astfel că problemele ar putea doar să devină mai grave în viitorul apropiat.

„Ne sufocăm în Florești pentru că nu avem parcuri, nu avem spații verzi, nu avem locuri de joacă pentru copii, nu avem dispensar sau punct medical, nu avem grădinițe, creșe, școli suficiente sau un liceu și toată lumea merge în Cluj când are ceva de făcut. În Florești nu există locuri de muncă, nu există investiții care să facă asta și iată cum haosul se perpetuează, fără ca administrația să aibă soluții”.

Constructorii… construiesc

Constructorilor nu le prea pasă de situația care se creează. Argumentul lor este unul simplu și profitul este cel care le dictează deciziile. Nemulțumirile celor care se mută în apartamentele achiziționate sunt probleme secundare pentru investitori, care nici nu se mai chinuie să prindă în proiecte parcuri, zone de spațiu verde, creșe sau grădinițe.

„S-a încercat un dialog cu constructorii, dar ei bineînțeles că urmăresc profitul. Ei ar construi cât mai mult. Nu vedem din partea lor vreun interes sau vreo dorință de a face presiune pe primărie, astfel încât și Primăria să își facă partea ei în privința infrastructurii de drumuri și utilități. Constructorii se gândesc doar la calculele lor, dar din punctul nostru de vede, ei ar trebui să facă demersuri publice, astfel încât primăria să lucreze la infrastructură. Asta ar duce la dezvoltarea armonioasă a Floreștiului, care ar fi și în avantajul lor, al constructorilor”, mai spune Daniel Meze.

În Florești, în 2018, încă mai există drumuri fără trotuare, iar acolo unde ele există, abia dacă eu un metru lățime. În consecință, pietonii merg mai mult printre mașini. Această problemă, dar și multe altele, au fost incluse în „Manifestul pentru Florești”, care a ajuns deja pe mesele administrațiilor și partidelor clujene. Fără prea mare efect însă.

„Manifestul pentru Florești este documentul pe care eu, ca jurnalist de meserie, l-am redactat adunând la un loc toate mesajele primite de la oameni din Florești care aveau de semnalat probleme. Am pus întrebarea pe mai multe grupuri de Facebook și i-am rugat să îmi spună ce îi nemulțumește. Au ieșit 11 pagini în 83 de puncte. Am dat Manifestul către Consiliul Local și către primar, care însă nu a avut o atitudine deschisă față de acest demers. El a spus că nu are nevoie de așa ceva, dar noi l-am dat și către Prefectură sau Consiliul Județean Cluj. Am dus manifestul la toate filialele partidelor din Cluj.  Atitudinea primăriei nu ne încurajează că problemele se vor rezolva. Nu avem încredere, dar vom continua să facem presiuni pentru a se rezolva cât mai multe dintre problemele semnalate”.

Daniel Meze spune că locuitorii din Florești ar dori mai multe parcuri, zone verzi, dar și crearea unui parc industrial, în care să se facă investiții și în care să se creeze locuri de muncă.

„Nu este normal ca lângă un oraș frumos cum e Cluj-Napoca să avem o localitate care în anumite zone arată ca un ghetto. Se poate dezvolta altfel, pentru că avem acolo locuri frumoase, doar că administrația locală este total depășită de situație. Nu se atrag fonduri europene pentru rezolvarea problemelor”.