Nicoleta Schroeder, UBER: „Nu suntem duşmanii taximetriei”

UBER este prezent în patru oraşe din România: Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Braşov, iar momentan nu doreşte să se extindă, ci să îşi consolideze poziţia pe piaţă. Am provocat-o pe Nicoleta Schroeder, General Manager UBER, la o discuţie despre schimbarea pe care a adus-o UBER în ceea ce priveşte transportul persoanelor din România, despre cele mai mari provocări ale serviciului, dar şi despre planurile de viitor ale companiei.

Citiţi şi: UBER a lansat uberFAMILY, cu ocazia aniversării primului an de activitate în Cluj

Reporter: Cum au primit românii acest sistem de transport?

Nicoleta Schroeder: Tinerii sunt cei care adoptă cel mai rapid tehnologia, cei care trebuie cel mai puţin convinşi să încerce ceva nou. Majoritatea clienţilor noştri au între 18 şi 35 de ani, însă vedem din ce în ce mai mulţi oameni care au peste 35 de ani şi care folosesc serviciul nostru şi nu prin faptul că am făcut noi ceva în mod special, ci prin faptul că cei tineri îşi educă părinţii, îşi educă rudele, le explică despre ce e vorba. Astfel, prin educaţie, serviciul chiar are potenţial să devină un serviciu de masă şi observăm acest lucru din ce în ce mai mult. Am realizat împreună cu cei de la IRES un sondaj la începutul anului, iar una din trei persoane care foloseşte serviciul îl recomandă mai departe. Credem că am fost bine primiţi.  

Reporter: Cât de greu înţelege lumea ce este şi ce face UBER?

NS: Nouă ne place să credem că toată lumea înţelege ce e UBER, dar nu e chair aşa. Sunt foarte importante campaniile de marketing pe care le facem, sesiunile de informare cu şoferii parteneri pe care le avem de patru, cinci ori pe zi, în fiecare oraş. Invităm oamenii pur şi simplu la aceste întâlniri pentru a le explica despre ce e vorba şi cum am putea ajuta oraşele în care suntem. Comunicarea cu oamenii este o parte importantă a muncii noastre. Partea de educaţie este extrem de importantă în momentul în care ne planificăm următoarele campanii. De asemenea, ne alegem cu grijă partnerii. Dacă vorbim, de exemplu, de educarea populaţiei vizavi de plata cu cardul, avem parteneriate active cu diverse bănci din România tocmai pentru a putea face cât mai mulţi oameni să înţelegă ce presupune plata cu cardul şi faptul că e o acţiune sigură. Sunt şi persoane care ezită să îşi dea datele cardului unei aplicaţii, dar noi, împreună cu partenerii noştri, le explicăm faptul că aplicaţia e sigură, că este deţinută de o companie serioasă, care are o bază locală şi care poate oferi suport în orice împrejurare.

Reporter: Care a fost cea mai mare provocare a Uber în România din perspectiva mentalităţii oamenilor, clienţi, pe de o parte, şoferi, pe de altă parte?

NS: Educarea populaţiei. Mentalităţile se schimbă în timp, dar de asta suntem aici.

Reporter: Vă consideraţi un duşman al taximetriei?

NS: Absolut deloc, din contră. Aş spune că nu lucrăm destul de mult timp împreună, pentru că dacă noi convingem un om să nu îşi ia maşina, cresc şansele ca acesta să ia un mijloc de transportul în comun, un UBER sau un taxi. Sunt perioade când sunt taxiuri în faţa ta şi le iei pur şi simplu. Nici eu nu voi aştepta un UBER dacă am un taxi în faţă. Este vorba în primul rând de necunoaştere. Taximetriştii sunt speriaţi de noi pentru că nu ne cunosc. Vorbim despre un serviciu nou, care nu este înţeles şi care aduce cu el astfel de opinii. Dar, cu cât explicăm mai mult, cu cât suntem mai bine înţeleşi, cui atât cred că vom putea coexista în armonie. Dacă ne uităm la oraşe în care UBER este prezent de şase, şapte ani, vom vedea că numărul de taxiuri este acelaşi. Acestea vor exista întotdeauna, fiind o parte importantă din dinamica unui oraş.

Reporter: Cum convinge UBER autorităţile de necesitatea acestui serviciu? Ce faceţi concret pentru a reglementa acest serviciu şi în ce relaţii sunteţi cu autorităţile din România?

NS: Ne întânim cu foarte mulţi oameni, avem un dialog deschis şi constant cu aceştia pentru că e important ca ei să înţeleagă ceea ce facem noi, cum poate fi definit serviciul. Avem o relaţie deschisă cu autorităţile locale, cu primăriile, cu Guvernul şi cu Parlamentul. Ca firmă privată, tot ce putem să facem noi este să aducem subiectul pe ordinea de zi a factorilor decizionali şi să arătăm că suntem un serviciu care reprezintă o mişcare, întrucât noi nu suntem singurii. Facem acest lucru împreună cu alţi jucători din piaţă. Când ai un serviciu care este folosit de 300.000 de oameni , poţi să ai o altfel de discuţie cu reprezentanţii Parlamentului vizavi de faptul că este nevoie de o reglementare, întrucât  acest fenomen are loc, creşte, aduce o nouă opţiune consumatorului şi nu în ultimul rând, ajută oraşele.  Ce oraş nu îşi doreşte o îmbunătăţire a traficului fără să investească în infrastructură?

Citiţi şi: Motivarea Curții de Apel Cluj:  UBER gestionează o platformă tehnologică, nu activități de transport public

Reporter: Care este feedback-ul primit până acum din partea autorităţilor?

NS: Lumea este foarte deschisă, înţelege serviciul, cei de acolo au foarte multe întrebări relevante. Chiar cred că ne apropierm de o reglemenatre în perioada următoare, dar nu aş putea să spun cu precizie când se va întâmpla. Noi ne dorim, suntem primii care ne dorim o reglementare. Ne ajută faptul că avem multe exemple pozitive la nivel de Europa, din ţări care au găsit o posibilitate de a reglementa acest serviciu. Noi oferim aceste informaţii factorilor decizionali şi rămâne la latitudinea autorităţilor noastre să arate care este reglementarea pe care ei o doresc. Pentru noi este foarte important ca ei să înţeleagă serviciul nostru şi să nu planeze diverse mituri vizavi de acesta.

Reporter: Care este planul de dezvoltare al Uber în România?

NS: Nu avem planuri concrete de dezvoltare în alte oraşe. Vrem să consolidăm business-ul în aceste patru oraşe: Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Braşov, tocmai pentru că vrem să oferim un serviciu extrem de rapid. Timpul mediu de aşteptare pentru noi este de departe cel mai important lucru. Viziunea noastră şi scopul nostru fiind mai mulţi oameni în trafic, dar mai puţine maşini achiziţionate. Astăzi, şi în Cluj şi în Bucureşti, timpul de aşteptare este între trei şi patru minute, dar vrem să creştem, să reducem timpul de aşteptare, vrem să creştem serviciul, comunitatea de şoferi partneri, pe de o parte, dar şi numărul de utilizatori, pe cealaltă parte.

În Bucureşti, pentru că este primul oraş în care am lansat serviciul, planurile noastre includ lansarea serviciului uberPOOL, până în 2020, serviciul care te conectează cu încă un pasager pe drumul tău. Dacă stai să te gândeşti,  în mod normal mai iei o persoană cu tine în maşină, însă dacă pe parcursul cursei tale te abaţi jumătate de kilometru în stânga sau în dreapta şi mai iei pe cineva care merge în aceeaşi direcţie, deja vorbim de o rată de ocupare maximă a unei maşini.

Pentru a putea lansa acest serviciu, pentru a avea uberPOOL avem nevoie să menţinem creşterea pe care am avut-o până acum în ultimii ani la nivel anual. Am crescut undeva între 200 şi 300%. Ne dorim să menţiem această creştere tocmai pentru a oferi un serviu cât mai rapid, pentru a convinge oamenii să îşi lase maşina acasă. Ne dorim să lansăm la Bucureşti uberPOOL. Acesta ar fi primul serviciu pe Europa Centrală şi de Est. Astăzi există uberPOOL în 25 de oraşe la nivel global: Rio, Moscova, Londra. Ne dorim să punem şi România pe hartă şi chiar avem o şansă reală să facem acest lucru.

Citiţi  şi: 

• Clusterul Taxi Cluj dorește să existe echitate între taximetriști și uberiști
• Șerban Petre, administrator Clima&Confort Taxi: „Uber profită de lipsa de calitate a serviciilor de taximetrie din orașele în care ei ajung”
• Poliția clujeană pierde teren în lupta cu Uber. Trei amenzi primite de șoferi, anulate de către instanță