Nici starea de urgență nu urnește situația de la Pata Rât

Lacul de poluare de la Pata Rât nu are șanse reale să dispară prea devreme din zonă. Deși Consiliul Județean Cluj spera că declararea unei stări de urgență va urni lucrurile, astfel încât să poată fi realizate lucrări de epurare a levigatului, de la vorbă la faptă e cale lungă.

În urmă cu o săptămână, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a aprobat, în sfârșit, după opt luni de la prima solicitare, starea de urgență. În 2 aprilie, Consiliul Județean Cluj a cerut Apelor Române emiterea de urgenţă a acordului pentru lucrările din albia pârâului Zăpodie. La o zi distanţă însă acordul nu fusese încă eliberat. ”Nu, nu s-a primit încă acordul, ei au solicitat și alte documentații. Noi tot ce avem o să depunem și așteptăm să primim avizul de gospodărire a apelor”, a declarat pentru Transilvania Reporter, vicepreședintele CJ Cluj, Marius Mânzat.

Ce spun Apele Române

Pe de altă parte reprezentanții Apelor Române spun că cei de la Consiliul Județean nu au adresat o solicitare clară în această situație. ”Lucrările de la depozitul neconform de deșeuri de la Pata Rât dețin aviz de gospodărire a apelor. Pentru situația la care face referire Consiliul Județean Cluj, acesta trebuie să ne adreseze o solicitare clară, însoțită de o documentație în care se prezintă soluțiile tehnice alese și realizarea lucrărilor necesare în albia pârâului Zăpodie, pentru a da avizul nostru, în regim de urgență. Dacă lucrările propuse sunt cuprinse în avizul de gospodărire a apelor emis, acestea se pot realiza, iar dacă sunt lucrări suplimentare și respectă prevederile legale, instituția noastră eliberează un aviz de gospodărire a apelor, care modifică soluția inițială.  Legislația din domeniul apelor nu prevede emiterea unui acord. Putem elibera aviz de gospodărire a apelor pe baza unei solicitări exprese a Consiliului Județean Cluj, așa cum am explicat anterior. Decontaminarea și aducerea în situația inițială a albiei cursului de apă Zăpodie trebuie realizată de către cei care au poluat, conform prevederilor legale în vigoare.

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a acționat și actionează în continuare, respectând prevederile legale. Din momentul producerii fenomenului de alunecare a deșeurilor din luna iulie 2017, cu antrenarea acestora spre pârâul Zăpodie, situația din teren, aferentă cursului de apă, este monitorizată de către specialiștii din cadrul instituției noastre”, se arată într-un răspuns primit de la Compartimentul  de presă al Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa.

Tișe, foc și pară pe șefii de deconcentrate

Noua amânare a stârnit însă o reacție virulentă a președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe împotriva șefilor instituțiilor deconcentrate implicate în rezolvarea acestei situații. ”După şapte luni de când au stopat cu rea-credinţă luarea măsurilor de urgenţă la Pata-Rât, aceşti incompetenţi numiți politic confirmă sabotajul. Prin diverse tertipuri, aceste instituţii (Garda de Mediu, Apele Române, Agenţia pentru Protecţia Mediului) continuă să împiedice Consiliul Județean Cluj să ia măsurile de urgenţă care se impun.România riscă infringementul din cauza acestor incompetenți din deconcentrate.Vom sesiza direct Comisia Europeană în cazul în care ministerele de resort nu ii vor destitui în regim de urgenţă”, a declarat Tișe.

De altfel, acesta a cerut de mai multe ori demisia şefilor de la  Garda de Mediu, Agenția de Mediu, respectiv Apele Române, pentru că „nu au acționat constructiv și nu au „pus umărul” pentru găsirea și aplicarea soluțiilor optime, în beneficiul clujenilor. Toate aceste instituții au făcut eschive politice și au aplicat doar amenzi, pentru același buget al clujenilor”.

Ce lucrări sunt necesare la pârâul Zăpodie

La pârâul Zăpodie sunt necesare anumite lucrări care ar permite, ulterior, și punerea în funcție a stației de osmoză, care e gata din luna februarie. ”La pârârul Zăpodie este vorba despre realizarea unei tranșee pionier, care va ajuta la descărcarea lacului de apă din amonte. Deocamdată acest lucru trebuie rezolvat, adică lacul în care se află apă limpezită, nu altceva, după care se va face colectarea perimetrală a levigatului și se va dirija acel levigat pe alt traseu decât râul Zăpodie înspre stația de osmoză. Și atunci stația de osmoză va putea funcționa. Pentru stație am primit avizul. Dar întâi noi trebuie să putem goli lacul, să colectăm levigatul și să îl ducem spre stația de osmoză ca să aibă ce procesa. Deci sunt lucrări obligatorii și legate între ele”, a explicat vicepreședintele Marius Mânzat. Acesta crede că declararea stării de urgență va grăbi totuși momentul în care va începe rezolvarea poluării de la Pata Rât. ”Declararea stării de urgență ar trebui să ajute instituțiile cu care colaborăm în acest caz, cum sunt Apele Române, să elibereze mai repede, în regim de urgență, avizele necesare. Sigur, dacă starea de urgență ar fi fost declarată în urmă cu opt luni, când am solicitat noi și când erau întrunite exact același condiții, alta ar fi fost situația acum. Nu știu cât va mai dura, dar sperăm să punem în funcție stația de osmoză și să nu mai întâmpinăm alte obstacole”, a adăugat vicepreședintele CJ Cluj.

 

În iulie 2017 la depozitul neconform de gunoi de la Pata Rât a avut loc o alunecare de teren, iar ulterior în zonă s-a format un lac poluant de levigat care a ajuns să acopere circa 8,5 hectare.  Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj a decis abia în 28 martie 2018 că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a se declara starea de urgenţă.