Naționalism xenofob în creștere. Românii și germanii, o epopee europeană. Ce îi apropie din trecut și cine-i desparte astăzi

Manifestații de stradă în Piața Mare din Sibiu, mii de comentarii dure la adresa unui primar de naționalitate germană, un limbaj jignitor și xenofob pătruns în spațiul public românesc în contradicție cu tradiția bunelor relații pe care istoria cotidiană și studiile sociologice o demostrau, pun la îndoială sentimentele și respectul românilor față de etnicii germani. Sau au ele legătură cu o propagandă politică manipulatoare și rău intenționată?

Atacurile la președinte cu referire la etnie („nemțălău”, cum îl numește Olguța Vasilescu pe președintele Iohannis), la primarul Dominic Fritz sau la adresa unor înaintași germani, sunt tot mai dure și mai frecvente. Cum au apărut? De ce acum?

Sociologul Mircea Kivu consideră că „există, fără îndoială, o creştere a naționalismului xenofob. El este antisemit, antigerman, anti-arab – după interesul opinentului. Dacă vrea să lovească în Iohannis, invocă presupuse crime ale lui Bruckental (la inaugurarea statuii a participat adversarul). Dacă e supărat pe USR, îşi aminteşte că Fritz e neamț. Sentimentele xenofobe ale multor români sunt un instrument uşor de activat când nevoile de moment o cer. Cum am spus, naționalismul xenofob e în creștere. Și a apărut un partid, legitimat prin vot, care şi-l asumă deschis. Iar asta face ca cei care aveau rețineri să-l instrumentalizeze să nu mai aibă complexe.”

Articolul integral poate fi citit pe Presshub.ro.