Motivarea Curții de Apel Cluj:  UBER gestionează o platformă tehnologică, nu activități de transport public

Judecătorii Curții de Apel Cluj arată în motivarea deciziei prin care a respins cererea de ordonanță preșidențială a unei asociații de taximetriști de interzicere a activității UBER pe raza municipiului, că UBER gestionează o platformă tehnologică, activitate care nu poate să echivaleze „cu activităţi de transport sau activităţi de transport public”, judecătorii subliniind și faptul că Asociația nu are calitate procesuală.

În luna februarie, judecătorii Curţii de Apel Cluj au anulat ordonanţa preşedinţială care prevedea suspendarea serviciului Uber în Cluj-Napoca, după ce o asociaţie locală de taxi a acuzat compania de ride-sharing de concurenţă neloială, decizia instanţei fiind definitivă şi executorie. Magistrații au decis să respingă ordonanța pe motiv că firma de taximetrie nu are calitate procesuală. De asemenea, în motivare se arată și faptul că UBER nu prestează activități de transport public.

”Probele existente la dosar  relevă că pârâtele Soc. Uber Systems România S.R.L. şi Rasier Operations B.V. nu au calitate procesuală pasivă. Astfel, Curtea reţine că, în raport de probaţiunea administrată, la nivel de aparenţă a dreptului, pârâta Uber Systems România realizează activităţi de marketing şi suport pentru Uber BV care, în esenţă, constau în următoarele: (i) activităţi de marketing constând în asigurarea de publicitate şi de promovare a aplicaţiei Uber către persoanele interesate de utilizarea acesteia respectiv (ii) activităţi de suport constând în verificarea documentaţiei prezentate de Furnizori (act de identitate, permis de conducere, talon al autovehiculul, asigurări, caziere judiciare şi caziere auto), sesiuni de informare a celor care doresc să utilizeze aplicaţia. De asemenea, pârâta Rasier Operations B.V., în aceleaşi condiţii, a încheiat, într-o perioadă de timp determinată (până în luna iulie 2016), o serie contracte cu Furnizorii, fără a deţine mijloace de transport destinate unei activităţi specifice celei de transport persoane […]nu se poate susţine cu temei că, la nivel de aparenţă a dreptului, acestea au prestat sau prestează activităţi de transport public de persoane fără a deţine autorizaţiile prevăzute de lege aşa încât să poată fi obligate la încetarea respectiv interzicerea acestora în contextul unor practici de concurenţă neloială invocate de reclamantă”, se explică în document.

Judecătorii arată faptul că activitatea UBER constă în punerea în legătură a unor persoane cu alte persoane pentru a realizat activități economice, iar această activitate nu poate fi asimilată cu activitățile de transport public.

„[…]Nu în ultimul rând, reţinând textele legale care definesc activităţile de transport şi transport public, activităţile desfăşurate de pârâte constând în punerea în legătură a unor persoane cu alte persoane pentru satisfacerea unor nevoi economice reciproce privind deplasarea de la A la B nu echivalează cu activităţi de transport sau activităţi de transport public. Activitatea de a gestiona o platformă tehnologică ce facilitează desfăşurarea de activităţi (economice sau de socializare) nu echivalează cu desfăşurarea efectivă, de către gestionarul platformei, a activităţilor ce se desfăşoară prin intermediul acesteia […]”, se arată în motivarea instanței.

În noiembrie 2016, Asociaţia de Monitorizare Taxi Transilvania (AMTT) a dat în judecată Uber, pentru concurenţă neloială, magistraţii Tribunalului Cluj interzicând companiei să mai furnizeze servicii pe raza municipiului Cluj-Napoca, cel puţin până la soluţionarea procesului.