Miss Dorina, profesoara venită din spațiu
„Profesor în spațiu”, scrie pe combinezonul albastru pe care îl poartă Miss Dorina Gîrbovan în laboratorul de științe de la Transylvania College. Elevii o urmăresc aproape hipnotizați și studiază cu atenție logo-ul imens de pe uniformă: NASA. Miss Dorina tocmai s-a întors de la NASA Education Center din Huntsville, Alabama, acolo unde a fost unul dintre cei patru ambasadori globali ce s-au ocupat de instruirea a peste 200 de profesori din 56 de țări de pe întreg mapamondul. Acolo, dascăli din toată lumea, au învățat de la Miss Dorina cum să folosească în lecțiile de la clasă fascinația pe care o emană spațiul cosmic. Între timp, aici, în școlile din România, spațiul e doar o problemă pentru clasele supraaglomerate. Chiar dacă nu o prea ajută contextul și sistemul, Miss Dorina încearcă să convingă profesorii din învățământul de stat că procesul de învățare trebuie să continue în fiecare zi în care se află în fața elevilor, la clasă. Și oricât de normal ar putea să pară această idee, este nevoie de o luptă.
Un master la University of Colorado at Boulder, un master la University of Denver, stagii de pregătire la NASA, ESA (Agenția Spațială Europeană), HESA (Honeywell Educators at Space Academy) și CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), plus aproape 10 ani în care a predate fizică la gimnaziu și liceu în Vancouver. Foarte pe scurt, așa ar suna o parte a CV-ului Dorinei Gîrbovan, care după 10 ani în SUA și Canada, s-a întors la Cluj și predă la Transylvania College, unde conduce Departamentul de Științe. Nu a predat niciodată la stat, dar crede că sistemul românesc, în ciuda faptului că livrează prea multă materie, elevii au șanse foarte bune de reușită. Reușita, însă, vine cu ajutorul profesorilor, care trebuie să învețe în continuu și să se asigure că ceea ce predau este în concordanță cu realitatea lumii de dincolo de clasă.
Un profesor clujean, în spațiu
Cum viața profesională și-a petrecut-o în mare măsură în afara granițelor școlii, Dorina Gîrbovan încearcă acum să aducă la Cluj-Napoca lecțiile sistemelor educaționale din America de Nord. O parte dintre lecțiile pe care profesoara le-a învățat de lungul carierei vin de la Agenția Spațiala Americană. Sau, ca să fie mai clar, NASA.
Până să fie ambasador al unuia dintre programele educaționale dezvoltate de către americani, Miss Dorina a câștigat o bursă Honeywell și a participat în 2016 la un training în cadrul căruia profesorii din toată lumea învață cum să folosească spațiul cosmic ca instrument de predare în discipline dintre cele mai diverse.
„Sunt foarte multe activități practice pe care profesorii le fac în cadrul acestui program. Au simulări pe care trebuie să le facă. Sunt simulări legate de spațiu, de activitatea dintr-o rachetă spațială, de aterizare, de amerizare. De la toate aceste activități, profesorul poate prelua idei și să le aplice în ceea ce face la clasă. Scopul final este ca profesorii să rămână cu abilități de leadership, de comunicare și să înțeleagă mai bine un nou tip de a preda materia de la clasă. Prin astfel de activități, profesorul poate înțelege mai bine noțiunile ce țin de spațiul cosmic, după care să le aplice în clasă folosind spațiul cosmic ca instrument de învățare. Sigur, ideal e să înveți profesorul care sunt mecanismele prin care poate insufla elevului dragostea pentru știință, cu atât mai mult cu cât, în general, elevii au acum tendința de a se îndrepta mai degrabă către zona de economie, business sau științe sociale”, spune Miss Dorina.
Pentru stagiul de pregătire din 2018, NASA Education Center a primit 1700 de aplicații din 56 de țări. Au fost selectați 240 de dascăli. Pentru pozițiile de ambasadori au fost 500 de aplicații și patru persoane selectate. Una dintre ele a fost Dorina Gîrbovan.
În 2016, Dorina Gîrbovan a participat în cadrul acestui program, după care, în 2018, a devenit ambasador alături de alți doi americani și un profesor din Brazilia, Miss Dorina fiind singurul cadru didactic din România de la Centrul Educațional NASA. În noua calitate, clujeanca a participat la instruirea a 120 de profesori din 56 de țări și, folosind un site de specialitate care simulează impactul unui meteorit cu planeta Pământ, Miss Dorina le-a arătat cum acest fenomen poate fi folosit pentru lecții de trigonometrie, de chimie, geografie sau chiar și artă, în condițiile în care tot contextul poate fi selectat de către utilizator.
România și spațiul cosmic
Chiar dacă s-a întors acasă de aproape 10 ani, Miss Dorina a predat doar în sistemul privat. A vrut totuși să schimbe ceva și în sistemul de stat, astfel că și-a luat acreditarea de trainer, acreditare oferită de către Ministerul Educației. La cursurile pe care Miss Dorina le are cu profesorii din România, ea încearcă să le arate cum poate fi folosită „magia” spațiului cosmic la mai toate disciplinele din curriculă. La urma urmei, spațiul și planetele din Sistemul Solar sunt două dintre cele mai fascinante teme ale mileniului trei și două dintre proiectele care se bucură de cea mai mare atenție la nivel mondial. Puterea exemplului este prima „armă” pe care o folosește ambasadorul NASA.
„Am participat în 2016 la acel curs și după ce m-am întors acasă am folosit mai mult temele de spațiu, dar m-am axat pe elevii care nu sunt pasionați de știință. Am mulți elevi interesați de artă și media, dar am reușit să ajung cu știința și la ei, încurajându-i să participe la concursuri internaționale de artă, care aveau ca temă spațiul cosmic. La unul dintre ele tema era legată de transportul spre Marte. Ideea a fost că pentru a putea realiza lucrarea, a fost nevoie ca elevii să învețe partea tehnică și științifică din spatele conceptului de transport către planeta Marte”, spune ea.
„Ideea e să înveți profesorii să folosească spațiul ca un instrument educațional”, explică Dorina Gîrbovan. Însă nu toată lumea este receptivă. De multe ori, cursurile de perfecționare la care participă profesorii din învățământul de stat sunt percepute ca fiind simple chestiuni birocratice: mergi, stai, primești diploma și undeva se acumulează credite care ulterior te ajută să obții un grad didactic superior.
„Trebuie să înțelegem că atunci când ne-am ales meseria de profesor, ne-am dedicat elevilor și asta ne este nouă slujba. Trebuie să predăm pentru elev”
Ideea de dezvoltare profesională ulterioară momentului în care profesorul ajunge efectiv la catedră continuă să fie privită mai mult ca un moft.
„Este foarte important să continui să te dezvolți din punct de vedere profesional. De când m-am întors, m-am ocupat și de traininguri pentru profesorii din învățământul de stat, am scris curricule noi pentru științe. În aceste programe pe care le-am făcut se pune accentul pe partea practică și am încercat să le arăt cât de important este să continui să înveți. Fac asta pentru că altfel aș avea impresia că am venit degeaba în România. Vreau să împărtășesc ce am învățat cu profesorii români care sunt deschiși spre ideea de a învăța. Tot timpul trebuie să înveți ceva. Am făcut sute de trainiguri și de la fiecare încă învăț câte ceva. Niciodată nu termini de învățat. Trebuie să înțelegem că atunci când ne-am ales meseria de profesor, ne-am dedicat elevilor și asta ne este nouă slujba. Trebuie să predăm pentru elev. Un profesor își face treaba dacă schimbă în bine copilul. Dacă nu reușește asta, înseamnă că locul lui nu este acolo”, mai spune Miss Dorina.