Mai multe ONG-uri clujene cer administrației locale deschiderea curților școlilor pentru mișcare și socializare în afara programului școlar

de Maria man / in September 12, 2016, 02:09 la 2:40 pm /

Școala Gimnazială „Christiana” din Mănăștur permite accesul copiilor și rezidenților.

Mai multe ONG-uri clujene și grupuri de inițiativă cer administrației publice locale, la începutul anului școlar 2016-2017, deschiderea curților școlilor pentru mișcare și socializare după-amiaza, în weekend și în vacanță.

În condițiile în care municipalitatea nu a amenajat destule locuri de joacă în cartiere în raport cu cererea și nevoia, iar în unele spații acest lucru nici nu este posibil din cauza densității urbane, deschiderea curților școlilor este imperativă pentru sănătatea clujenilor, în special a copiilor, consideră reprezentanții grupurilor semnatare.

„Merg adesea cu băiețelul meu în curtea Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu”. Cel mic se bucură de spațiul larg, aleargă mai mult decât în parcurile și locurile de joacă din zonă, unde preferă activități mai statice, de exemplu să se dea în leagăn sau pe tobogan. Mi-ar plăcea să știu că și alți copii, din alte cartiere, mai putin generoase cu spațiile publice, au acestă posibilitate. Și nu numai copiii, dar și adulții de toate vârstele”, esste de părere Loredana Peca, Umbrela Anticorupție Cluj.

Hotărârea de Consiliu Local nr.464 acordă dreptul elevilor de a folosi curțile școlilor după programul școlar, dar hotărârea nu a fost aplicată. ONG-urile propunem Primăriei ca accesul să fie lărgit pentru părinți și rezidenți pentru ca aceste zone să devină spații publice vibrante pentru viața comunitară a cartierelor clujene. Prin deschiderea de facto a curților școlilor mii de clujeni vor beneficia de șansa de a se relaxa și a se juca după programul de școală ori lucru, așa cum prevede și strategia orașului.

„Nu îngrădiți educația! Școala a fost și este fundația pe care zidim de atâta timp educația, civilizația și cultura umană. Trăim din păcate, într-o lume în care deși accesul la informație e tot mai accesibil, statistica ne arată cifrele dureroase și îngrijorătoare ale analfabetismului. Dacă putem face ceva ca să combatem această situație, atunci să o facem. Să aducem oamenii mai aproape de școală atât fizic, cât și sufleteste. Și cum facem asta? Făcând din școlile noastre spații bune, calde, primitoare, interesante, captivante la care tinerii să aspire, să tânjească, să dorească să fie acolo. Să facem din școli și din curțile lor locuri sigure, supravegheate și, mai ales, primitoare. Să urmăm exemplul genial al Finlandei care nu are garduri în jurul nici unei școli iar asta transformă școlile și curțile lor în locuri în care lumea se adună cu drag și cu interes. Iar dacă dărâmăm ziduri și garduri, dacă facem din școală locul în care toată lumea își doreste să fie, atunci putem spera cu încredere și mai ales cu șanse la un viitor mai bun, mai deschis, mai educat, mai tolerant, un viitor pe care îl putem avea dar cumva tot noi cu regulile noastre îi stăm în cale”, consideră Bogdan Bob Rădulescu, USR Cluj.

Clujul duce lipsă, mai ales la nivel de cartier, de spații publice, iar deschiderea curților ar tripla cantitatea de locuri de joacă în oraș.

„Lipsa spațiilor de joacă și recreere este resimțită din ce în ce mai acut în toate cartierele Clujului, datorită urbanismului la întâmplare practicat de administrația locală. Deschiderea curților școlilor ar contribui la diminuarea acestui neajuns fără să implice costuri. Cred că ar avea și menirea de a scoate copiii, dar de ce nu, și părinții din fața calculatoarelor sau televizoarelor facilitând accesul liber la mișcare și încurajând un stil de viață sănătos”, consideră Levente Elek, președinte APUC.

Școala Gimnazială „Christiana” din Mănăștur permite accesul copiilor și rezidenților, motiv pentru care uneori zeci, alteori sute de persoane, indiferent de vârstă, se bucură zilnic de acest spațiu în toate anotimpurile.

„Trecând dincolo de nevoia acută a orașului de terenuri de joacă și de sport, aș sublinia că în prezent țări ca Franța, Olanda sau Anglia folosesc curțile instituțiilor și în special ale școlilor ca elemente de regenerare urbană. Nu vorbim doar de locuri pentru făcut mișcare, vorbim de locuri în care oamenii interacționează unii cu alții într-un fel anume pe care nu îl întâlnim pe stradă. Datorită vizitatorilor, curțile școlilor acumulează capital social, devin locuri vibrante, pline de viață și contribuie pozitiv la dezvoltarea comunităților din zonele respective. E o tactica folosită în unele cazuri chiar și pentru a combate criminalitatea. Un alt lucru foarte important e ca prin deschiderea curților câstigă și școlile care se poziționează astfel ca actori importanți în comunitate” este de părere arh. Mihai Racu, președinte CMC.

Reprezentanții ONG-urilor sunt de părere că temerile privind securitatea elevilor și a bunurilor școlii, deși relevante, nu cântăresc îndeajuns de mult încât să conducă la închiderea curților, mai ales în condițiile creșterii bolilor în spațiul românesc derivate dintr-un stil de viață sedentar și nesănătos. Aceștia invoca în acest sens, mai multe studii. Potrivit acestora, 50% dintre români au probleme cu greutatea (21% obezitate, 31% supragreutate), suntem pe locul II Europa la diabet (cu 11, 6% dintre cetățeni, aproape 20% prediabet). Rezultatele în scădere la Olimpiade în ultimele decenii arată că performanța nu e susținută de mișcare de masă.

„Suntem încrezători că în urma unor consultări se pot găsi cele mai bune formule pentru deschiderea curților pentru mișcare, așa cum se întâmpla, de altfel, în deceniile trecute”, transmit reprezentanții ONG-urilor.

[stextbox id=”custom”]

Semnatarii cererii adresate administrației publice locale sunt: