Maghiarii comemorează 500 de ani de la Reforma Protestantă. Premierul Ungariei, Orban Viktor: „Cerem încă 500 de ani în Bazinul Carpatic, cerem încă 500 de ani aici, în Transilvania!”

Premierul Ungariei, Orban Viktor, precum și alți oficiali maghiari au participat sâmbătă, 30 septembrie, la o serie de evenimente organizate de bisericile reformate maghiare din Transilvania cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la Reforma Protestantă.

În prima zi de vizită la Cluj, premierul maghiar a participat la slujba oficiată de episcopul Eparhiei Reformate din Ardeal Kato Bela, în cadrul Bisericii Reformate Centrale din Cluj-Napoca. Biserica de pe strada Mihail Kogălniceanu s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru credincioșii care au participat la slujba. Acest fapt a fost prevăzut de către organizatori, astfel că în fața bisericii au fost aduse bănci și un ecran pe care a fost transmisă slujba religioasă.

La slujbă, dar și la procesiunea de câteva sute de metri care a urmat prin centrul orașului, mai precis de la Biserica Reformată până la Institutul Protestatnt Teologic, au participat peste 1.000 de persoane, printre care peste 500 de episcopi și preoți reformați din întreg Bazinul Carapatic.  

Cu această ocazie a fost inaugurat Institutul Protestant Teologic proaspăt renovat, situat în Piața Avram Iancu, dar și un Muzeul Reformat din Transilvania. În cadrul evenimentului festiv a fost dezvelit bustul episcopului reformat Szasz Domokos, amplasat în curtea institutului.

Oficialii prezenți la eveniment, dar și reprezentanții bisericii au susținut o serie de discursuri în cadrul cărora au menționat faptul că biserica are un rol esențial în ceea ce privește bunăstarea unei comunități etnice. Printre cei care au luat cuvântul se numără premierul maghiar Orban Viktor, președintele UDMR, Kelemen Hunor și Episcopul Reformat, Bogárdi Szabó István.

Premierul țării vecine a vorbit despre istoria reformei, menționând totodată că pentru acesta, Ungaria nu este compusă doar din maghiarii care trăiesc în interiorul granițelor acestei țări, ci și din comunitățile de maghiari din alte părți ale Europei sau ale lumii, fapt pentru care Guvernul maghiar alocă bani pentru construirea sau renovarea unităților de învățământ cu specific maghiar din alte țări. 

„Voi începe acest discurs cu un citat care îi aparține lui Szecheny Istvan: «Merită să fii maghiar? Este un sentiment înălțător, merită, dar nu este rentabil!» Obiectivul Guvernului maghiar este ca acest sentiment să rămână în continuare un sentiment înălțător, dar și rentabil pentru fiecare maghiar. Acum, la 500 de ani de la Reformă, intră 500 de preoți protestanți în casa Domnului. Ce putem să mai cerem acum? Ce putem să considerăm cel mai important, decât să cerem încă 500 de ani? Cerem încă 500 de ani în Bazinul Carpatic, cerem încă 500 de ani aici în Transilvania, cerem încă 500 de ani aici în Cluj, pe care să îi trăim ca maghiari și creștini. Am trăit acești 500 de ani. Judecătorul să decidă dacă merităm încă 500 de ani. Avem oare forța necesară în noi pentru încă 500 de ani? Răspunsul este următorul: sunt forțe și rădăcini adânci cele care ne-au menținut. Ne-au ținut și după Mohacs, când țara s-a rupt în două, trei părți. Ne-au menținut și acum 100 de ani, când am fost tăiați în cinci bucăți. Ne-au menținut și în perioada comunistă, când școlile protestante aveau doar suflet, nu și trup.

Ne-au menținut și în deceniile trecute, când a ieșit la iveală următorul adevăr: când ți se ia ceva cu viteza unui vânător, ți se va da înapoi cu viteză unui melc. Pentru fiecare cărămidă, pentru fiecare țiglă, pentru fiecare inscripție în limba maghiară, trebuie să lupți. Ce se ia în stare bună, completă și estetică, primești înapoi în stare de ruină.

Dacă am rezistat în acești 500 de ani, precum stejarii, vom rezista și în următorii 500 de ani. Credeți că fără Jean Calvin, maghiarii ar fi la fel? Ar fi maghiarimea la fel fără protestanți, fără reformatori, fără acei predicatori care umblau din sat în sat? Ar fi Europa la fel fără protestanti? Oare este reforma un leac pentru problemele creștinității, economice ale Europei? Are leac pentru problemele maghiarilor? Acum 500 de ani, Reforma a fost un răspuns la o Europă care era pe un drum greșit. Acum, cinci secole mai târziu, Reforma a creat literatură națională și rezistență națională, prin  întemeierea școlilor protestante. Reforma are mesaje și dupa 500 de ani: să rămâneți așa cum v-ați născut, păstrați-vă naționalitatea, sexul, cultul religios. Să aveți grijă de școală, biserică și creștinătate. Ieșiți în față și luptați pentru ce considerați că e important pentru voi. În vremuri oportune, dar și neoportune. Dacă e nevoie chiar și împotriva majorității, a represiunii, a forței.

Trebuie să continuăm, să ducem mai departe spiritul reformat, protestant, care s-a născut în Transilvania. Misiunea noastră este aceea de a le asigura, de a lupta pentru ca acești maghiari să poată învăța, să trăiescă după obiceiurile lor, în țara lor natală. Noi, maghiarii, trăim despărțiți de granițe, imprăștiați, dar suntem parte al aceluiași trup. Avem interese comune și sperăm ca relațiile dintre națiunea română și cea maghiară să fie echilibrate și în viitor” , a spus Orban Viktor.

Referinde-se la desfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, Orban a spus că speră să fie vorba despre „o greșeală de sistem și nu ceva normal”.

Citiți și: Premierul Ungariei, Orban Viktor, vine la Cluj

Președintele UDMR, Kelemen Hunor a vorbit despre modul în care Reforma a transformat Transilvania, dar și despre modul în care maghiarii din această zonă și-au câștigat drepturile pe care le au acum.

„Precum Columb, care a schimbat viziunea noastră asupra Pământului, la fel Luther și reforma lui au schimbat în sine lumea. Au schimbat și Transilvania, contribuind la spiritualitatea ei, iar acesta este moștenirea noastră comună: transilvănismul ca mentalitate și gânidrea critică.

Gândirea transilvană s-a creat în timpul reformei, devenind unică. În 1568, la Turda, s-a emis un decret, prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și a tolerantei religioase pentru cetățenii Transilvaniei. În același timp însă, în Europa de Vest se persecutau reformații. Noi, maghiarii din Transilvania, suntem de multe feluri, aparținem de diferite culte religioase, dar nu ne negăm limba sau cultura. După această reformă, maghiarii au învățat ce înseamnă toleranța și multe alte lucruri precum faptul că puterea unei comunităti este egală cu puterea școlilor. Prin reformă, Transilvania a fost integrată în mișcările din Europa. A venit apoi primul Război Mondial, o situație nouă pentru maghiarii din Transilvania, o situație pe care nu am cerut-o, dar am acceptat-o. Nu am avut de ales. După această schimbare, a trebuit să renovăm din nou locul și să reformulăm țelurile noastre. Noroc că am avut experiențe de sute de ani în aceste situații. Am primit și promisiuni că vom fi ajutați să rămânem ceea ce suntem: maghiari din Transilvania, dar distanța de la promisiune la faptă e mare. Dacă vrem să analizăm perioada de la 1 decembrie 1918 de la Alba-Iulia și până acum, lucrurile stau astfel: în afară de primii 20 de ani și ultimii 27 de ani, am trăit în dictatură. Pentru fiecare drept a trebuit să luptăm de mai multe ori. Un drept câștigat nu a însemnat o victorie. Oricând putea să fie pierdut. Rezoluția de la Alba-Iulia și Edictul de la Turda, nu au prezis nimic din ceea ce s-a întâmplat cu noi. Drepturile pe care le-am obținut nu au depins de cât de deștepți, pregătiți și perseverenți suntem, ci de politica internă și de cea externă. În acești 100 de ani, la puțini politicieni români li s-a părut important să respecte Rezoluția de la Alba Iulia. Ne spun și acum, că noi, maghiarii din Transilvania suntem ciudați, că de 100 de ani cerem aceleași lucruri, că nu uităm să facem referința la Alba Iulia. Dacă se schimbă vântul politic, se poate să pierdem și aceste drepturi puține pe care le-am câștigat. 

Până atunci însă, o să luptăm pentru ca situația actuală să nu se schimbe. O țară este puternică atunci când și comunitățile sale sunt puternice. Majoritatea răspunde întotdeauan de minoritate. Reforma se întâmplă și acum, fiind vorba despre o reformă a noastră, a cautării locului nostru în sec XXI. Și acum, doar prin gândire critică și prin creativitate putem aborda problemele de care ne îndoim. Totul se poate rezolva folosind mintea umană și forțele creștinătății care au luminat în cele mai negre nopți”, a spus Kelemen Hunor.

Discursul în limba maghiară al președintelui UDMR poate fi citit aici. 

Duminică, de la ora 11:00, premierul Ungariei va participa la sfințirea biserii reformate din Florești.

Urmăriți în continuare o galerie foto realizată de Vakarcs Loránd: