Iepurașul le-a adus o scrisoare membriilor Asociației de Proprietari Plopilor 68: „Permiteţi-ne accesul spre Parcul Rozelor în numele unei bune vecinătăţi”

Poarta metalică de pe Canalul Morii va fi desființată după mai bine de doi ani în care a restricționat accesul clujenilor de pe Strada Plopilor, dar nu numai, spre Parcul Rozelor, trecând în mod ilegal peste o porțiune a Canalului Morii. La insistențele societății civile, Primăria Cluj-Napoca va trebui în sfârșit să ia măsuri după ce instanța a decis: poarta trebuie să dispară.

Cum însă, poarta se dovedește pe zi ce trece tot mai greu de „executat”, o clujeancă s-a hotărât să le scrie vecinilor săi, în speranța că vor face presiuni asupra asociației de proprietari din care fac parte pentru a elimina poarta înaintea executorului, de dragul vecinilor și al celorlalți clujeni  care doresc să treacă pe acolo. Astfel, fiecare membru al asociaţiei de proprietari din strada Plopilor nr. 68 (Blocul Semilună) a primit  luni, 13 aprilie 2015, în poştă o scrisoare deschisă de la vecina de pe strada Arinilor.

Citiți și: O poartă greu de „executat”, articolul în care Transilvania Reporter a prezentat acest caz.

Lăsând la o parte orice argumente juridice, care au dus de altfel la o hotărâre judecătorească definitivă privind ilegalitatea barierei şi a porţii (Hotărârea nr. 7/2015 din 12.01.2015 pronunţată în dosarul nr. 4787/211/2014 de Tribunalul Cluj), dar care nu a fost încă pusă în executare, scrisoarea reaminteşte elementele esenţiale ale unei bune vecinătăţi. Scrisoarea îi aparține Ioanei Rus, membră a organizației S.O.S. (Societate Organizată Sustenabil).

„Stimaţi vecini de pe Plopilor 68,

Mă numesc Ioana, am 36 de ani şi locuiesc un pic mai sus, pe Arinilor. Am o muncă de birou sedentară, ca mulţi dintre dumneavoastră, şi profit de orice ocazie pentru a face câţiva paşi pe jos. Unii vecini şi poate unii dintre dumneavoastră alergaţi şi mergeţi cu bicicleta, că aşa se recomandă pentru un stil de viaţă sănătos în zilele noastre. Iar mersul pe jos, alergatul şi mersul cu bicicleta sunt cu atât mai eficiente şi sănătoase cu cât le practicăm în aer curat, în spaţii verzi, naturale.

În acest sens am încercat eu să mă întorc din Plopilor pe jos, de-a lungul Canalului Morii şi al Parcului Rozelor acasă, pe Arinilor. Am ajuns la bariera dumneavoastră şi mă gândeam ce bine că de aici încolo nu voi mai vedea maşini. Portarul conştiincios însă mă întreabă unde merg şi mă avertizează că nu pot trece spre parc. Atunci am văzut şi gardul cu un picior în Canalul Morii. Mi-l aduceam aminte de acum un an şi ceva, când parcă nişte căţărători reuşiseră să-l escaladeze… mă gândeam că l-au şi dărâmat. Dar mi-am dat seama că nu e glumă, că oricâte bune intenţii aş avea, nu pot trece. Eram în curte la dumneavoastră şi nu eram bine-venită.

Nu am înţeles cum de curtea dumneavostră este în drum, dar nici nu am nevoie să înţeleg. Orice bun vecin îţi lasă loc să treci pe lângă proprietatea lui, ca să o poţi admira mai bine şi ca să nu o încalci. Or dumneavoastră primiţi omu’ direct în curte ca să îl daţi apoi afară spunându-i că dacă tot are chef de umblat pe jos, de alergat sau de mers cu bicicleta, îi va face mai bine la sănătate un ocol pe şosea. Sau poate mai bine şi mai puţin supărător ar fi să îmi iau aparate şi să fac mişcare în casă, să nu mai am de-a face cu vecinii.

Stimaţi vecini, aş vrea să îmi fiţi dragi, să trec cu bucurie pe lângă proprietatea dumneavoastră şi să admir cât de gospodari sunteţi. Aş vrea să scriem împreună la Primărie să amenajeze Canalul Morii ca să ne fie la toţi drag să trecem pe lângă el. Aş vrea să ne întâlnim în parc, de-a lungul Someşului şi să ne salutăm şi să ne zâmbim.

Nu trăim în ghetouri să ne fie frică unii de alţii. Nu încă şi nu dacă încetăm să ne izolăm în modul în care o faceţi dumneavoastră. Din fericire vandalismul în Cluj nu e la cote alarmante, iar pe un răufăcător nu îl opreşte o barieră şi un gard, altfel le-am avea mai mulţi pe la blocuri.

Aşa că nu înţeleg, stimaţi vecini, de ce ne respingeţi fără drept de apel.

Probabil sunteţi nedreptăţiţi de Primărie, probabil v-aţi făcut drumul singuri, probabil trebuie să suportaţi mizeria din Canalul Morii. Poate nu aţi fost doriţi aici, în acest parc, dar iată că sunteţi aici, mai este şi o parte din parc, mai este şi canalul şi suntem şi noi, vecinii. Faceţi un pas înainte şi permiteţi-ne accesul spre Parcul Rozelor în numele unei bune vecinătăţi, în numele respectului faţă de concetăţeni şi al nevoii de natură.

Numai bine şi să ne vedem prin parc, că a venit primăvara! Poate facem şi un concurs de cel mai frumos amenajat spaţiu verde!

Ioana Rus

Grupul de iniţiativă S.O.S.”

[stextbox id=”custom”]„SOS (Societate Organizată Sustenabil) funcționează pe alte principii decât mediul asociativ birocratic existent în România. Reacțiile noastre, ca grup civic informal de inițiativă, pot fi mai rapide și mai percutante în raport cu finanțarea lentă a proiectelor europene sau filantropice. Civismul nu ar trebui să se bazeze pe profesionalizare și pe salarizare, ci pe posibilitatea de a reacționa la problemele care apar în jur și la care putem propune soluții alternative care să îmbunătățească soluțiile propuse de autorități în alianță cu interesele puternice grupate în jurul acumulării de capital sau avantajării acestor interese. Dacă sunt și alți clujeni care au reclamații sau propuneri de făcut, îi încurajez să ne contacteze, în cazul în care au nevoie de un sprijin minimal, pentru ca petițiile lor să fie mai percutante. În privința porții, controversa este între interesul privat al unor cetățeni, mai puțini, care doresc liniște în jurul blocului construit în parc, și interesul public al mănășturenilor de a accesa parcul și Canalul Morii. Fără a desconsidera interesele private ale ocupanților parcului din unul din blocurile de lux ale orașului, exemplu eronat de urbanism de tip gated community, interesul public totuși trebuie să primeze.” (Adi Dohotaru, cercetător și membru SOS)[/stextbox]