Grevă japoneză. Studenții cer să conteze mai mult în procesul de alegere a rectorului

Studenții clujeni vor intra miercuri, 8 aprilie 201, în grevă japoneză, exprimându-și astfel nemulțumirea față de modalitatea actuală de alegere a rectorilor. Aceștia consideră că unul din motivele principale pentru care drepturile studenților nu sunt respectate în cadrul universitar este scăderea ponderii lor din electoratul participant la alegerea rectorului. Dacă până în 2011 aceștia aveau un sfert din voturile în alegerile pentru rectori și decani, odată cu Legea Educației Naționale părerile studenților nu au mai contat atât de mult la alegerea rectorului, procentul participării lor variind între 3% și 20%, în funcție de universitate, iar părerile lor despre candidații la funcțiile de decani nu au mai contat deloc, fiind excluși total din procesul de selecție.

Având în vedere că anul universitar 2015-2016 este anul în care sunt organizate alegerile pentru rectori, Adunarea Generală a Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) solicită de urgență modificarea Legii Educației Naționale în sensul asigurării participării studenților în proporție de 25% din totalul electoratului participant în alegerea rectorilor.

„Implicarea studenților în alegerea rectorului este doar unul dintre mecanismele de dezvoltare a democrației în universități. Să implici doar anumite categorii de studenți poate fi considerat exclusivist. Nu poți să ai o comunitate responsabilă și nu se poate vorbi de un parteneriat real studenți-universitate dacă drepturile democratice nu sunt egale”, este de părere Oana Onicaș, Președintele Organizației Studenților Universității Babeș-Bolyai (OSUBB).

Universitățile s-au îndepărtat de studenți și de problemele acestora

Peste 150 de lideri ai studenților din România au analizat în cadrul Adunării Generale a Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) de la Cluj-Napoca, în weekend-ul 2-5 aprilie, modul în care universitățile s-au ocupat să le fie respectate drepturile studenților garantate de lege, la trei ani de la publicarea în Monitorul Oficial a Statului Studentului – documentul ce conține toate drepturile pe care le au studenții.

Concluziile „Raportului de Implementare a Statutului Studentului” au fost că universitățile nu au manifestat o preocupare reală în ultimii ani pentru a se asigura că studenților le sunt respectate drepturile, iar situația investițiilor în îmbunătățirea vieții lor sociale s-a degradat de la un an la altul. În universități încă se percep taxe ilegale pentru studenți, valoarea burselor sociale este departe de a acoperi cheltuielile minime de cazare și masă, bursele de merit nu se pot cumula cu cele sociale, nu există facilități pentru studenții cu dizabilități, iar universitățile se consultă mult prea puțin cu organizațiile studențești.

De asemenea, liderii studenților au constatat că în ultimii ani, universitățile s-au îndepărtat tot mai mult de studenți și de problemele acestora  – studenții nu sunt consultați în aspecte ce țin de modul în care sunt alese materiile care le sunt predate – multe cursuri nemaifiind în concordanță cu realitatea actuală, nu există proceduri funcționale de contestare a notelor date pe nedrept, investițiile în servicii studențești au scăzut drastic, nu s-au mai construit cămine și cantine noi, nu au mai fost crescute bursele, iar vocea studenților a contat din ce în ce mai puțin pentru conducerile universităților.