Fumul de țigară se ridică, la orizont se vede sănătatea

A fost nevoie de aproximativ un an de zile pentru ca legea care interzice fumatul în spații publice închise să treacă de votul Parlamentului și să ajungă, într-un final, pe masa Președintelui, pentru promulgare. Proiectul prevede interzicerea în totalitate a fumatului în spaţiile închise de la locul de muncă, în locurile de joacă pentru copii, unităţi sanitare, precum şi în cele de învăţământ. Primele vizate de noile prevederi legislative sunt cluburile, cafenelele și restaurantele ale căror patroni deja se gândesc dacă și cum le vor fi afectate afacerile. De cealaltă parte a baricadei, adică în spitalele în care românii ajung cu afecțiuni agravate sau chiar cauzate de fumat, medicii prevăd un viitor mai puțin scufundat în fum: în cel mult un an vom vedea, literalmente „pe propria piele”, efectele unei legi care deja își arată beneficiile și în alte state europene.

După mai bine de 9 luni de debzateri publice, discuții și dezbateri în comisii și parlament, Legea care interzice fumatul în spațiile publice a trecut de Camera Deputaților, marți, 15 decembrie, cu 164 de voturi “pentru”, 20 voturi “împotrivă” şi 26 de abţineri. Astfel, proiectul de lege inițiat de deputatul PSD Manuela Mitrea și amendat de deputatul clujean Aurelia Cristea, urmează să fie promulgată de către președintele Klaus Iohannis și apoi publicată în Monitorul Oficial.

„Legea a fost adoptată, urmează să meargă la președinte pentru promulgare și va intra în vigoare în termen de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Din câte știu, se formează un grup de lucru la Guvern care va asigura implementarea acestei legi. Legea va trebui respectată și aplicată. Marea majoritate a acelor care frecventează spațiile publice închise au avut ocazia să circule în spațiul european și să vadă cum funcționează lucrurile acolo. Există 15-20% care sunt de părere că nu ar fi o lege corectă, dar nu cred că vor fi probleme”, explică deputatul social-democrat, Aurelia Cristea.

Frontul fumătorilor vs frontul nefumătorilor

Inițiativa a împărțit România în două tabere, fiecare susținându-și drepturile: pe de-o parte, nefumătorii și-au susținut dreptul la sănătate, în timp ce fumătorii au militat pentru a avea în continuare libertatea de a-și manageria așa cum doresc propria lor sănătate. Opoziția a fost, cum era de așteptat, și din parlament. S-au propus amendamente peste amendamente, iar legea a fost de mai multe ori scoasă de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce anumiți aleși au cerut modificări. Printre ei și deputatul Mădălin Voicu, care a cerut modificări ale proiectului, pe motiv că „interzicerea fumatului este o formă de discriminare”.

„Este o lege care are impact pe sănătate publică. Inițiativa a fost susținută atât de colegii mei de partid, cât și de colegi din PNL, PMP, UDMR și din toate grupurile parlamentare. Sigur că a fost nevoie de multă muncă de convingere, s-au făcut multe studii și a fost necesară multă argumentare deoarece ne confruntăm cu o dependență și e clar că e nu e simplu să votezi o astfel de lege. Odată cu legea s-a lămurit și problema fumatului în clădirea Parlamentului: nu se va fuma, la fel cum nicăieri, la nicio altă instituție nu se va fuma. Noi suntem aici nu pentru confortul personal, ci pentru a face legi care să fie respectate de noi și care să aibă impact pozitiv asupra cetățenilor”, explică deputatul.

Deputatul Aurelia Cristea spune însă că, deși a existat opoziție, legea este una care privește problema sănătății publice și dorește implementarea unui model care funcționează cu succes și aduce beneficii și în alte state europene.

„De la bun început, comunicarea mea a fost pe probleme de sănătate publică și protejare a fumătorilor pasivi. Legea are ca principal scop protejarea generațiilor tinere și a celor care în acest moment sunt fumători pasivi. Prin implementarea legii vom elimina acele probleme respiratorii. Cei care sunt fumători nu neapărat se vor lăsa de fumat și nu acesta este oricum scopul legii. Nu este o lege împotriva fumătorilor, ci o lege pentru protejarea sănătății. Acolo unde sunt spații publice închise, practic această libertate de a fuma este restrânsă pentru că dreptul la sănătate primează. Vom vedea încă din primul an efecte la cei care acum sunt fumători pasivi și probabil în trei-patru ani vom vedea efecte în privința reducerii numărului de cazuri cu boli mai grave ca urmare a consumului de tutun”, explică deputatul clujean.

Posibil mai sănătoşi

Potrivit datelor Societății Române de Pneumologie, citate de Agerpres, 70 de români mor zilnic din cauza fumatului, astfel că legea împotriva fumatului în spațiile publice este, spun medicii, o gură de aer curat pentru fiecare român.

„30-40 % dintre riscurile fumatului și le asumă cei care sunt expuși fumatului pasiv. Consecințele medicale sunt extraordinare, dar și cele economico-sociale și financiare pentru bugetul sănătății, iar măsura aceasta mi se pare extrem de importantă. În majoritatea țărilor europene există o astfel de legislație care protejează fumătorii activi și fumătorii pasivi. 85-90 % dintre cancere sunt date de fumatul activ, așadar aproximativ 10% dintre cei care au cancer sunt fumători pasivi. E un segment important, de sute de mii de oameni care nu au practic nicio vină și printre ei se numără de foarte multe ori și copii, de aceea cred că e bine că se interzice fumatul și în spațiile de joacă”, spune dr. Vasile Mureșan, managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Leon Daniello din Cluj-Napoca.

Peste 10.000 de românii ajung, anual, pe mâinile medicilor din spitalele de pneumoftiziologie, iar principala cauză este reprezentantă de fumat.

„O mare parte din patologia pulmonară se referă la cancerele pulmonare care sunt 85-90% dependente de fumat. Asta înseamnă aproximativ 10.000 de persoane bolnave de cancer, anual, în România, potrivit statisticilor. Sunt implicații mari pe care fumatul le are în ce privește cancerul. Da asemenea, cancerul are implicații și în ce privește apariția BPOC-ul, adică bronhopneumopatia obstructivă cronică, care este a patra cauză de deces la nivel mondial. Apoi putem vorbi despre patologia cardio-vasculară, infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale care sunt mai frecvente la fumători decât la nefumători. Și în cazul copiilor care provin din mame fumătoare pot apărea boli, de la astm bronșic până la bronșite. Nu doar cancerul pulmonar este legat de fumat, ci și cancerul buzelor, cancerul limbii, cancerul amigdalian, cancerul de pancreas, de vezică urinară sau de esofag, care sunt mult mai frecvente la fumători decât la nefumători”, explică medicul clujean.

Potrivit președintelui Societății Române de Pneumologie, prof. dr. Florin Mihălțan, problemele de sănătate pe care pacienții le au din cauza fumatului au impact și asupra economiei. El a adăugat că se pierd bani de la bugetul de sănătate, pentru că BPOC înseamnă la pacienții peste 50 de ani depistați tardiv un grad de invaliditate, pensionare precoce, oxigenoterapie sau ventilație noninvazivă, intervenții costisitoare și asistență la domiciliu.

„Într-o Românie în care avem 73% fumători pasivi din populație este firesc ca aceștia să primeze. Noi vorbim despre fumat și bronșita cronică și emfizem la oameni care sunt obligați să lucreze în spații în care se fumează. Mă gândesc la chelneri, la cei din baruri. Este o primă modalitate de a-i proteja în afară de toți ceilalți care sunt expuși la domiciliu sau la locul de muncă, sunt bombardați cu fum și din punctul acesta de vedere au o expunere și consecințe la distanță”, a punctat prof. dr. Mihălțan, citat de agenția de presă Agerpres.

Și chiar dacă legea se anunță un calvar pentru patronii de cluburi și restaurante care vor fi nevoiți să își țină afară clienții fumători, medicii sunt optimiști și se așteaptă ca efectele pozitive ale acestei legi să se vadă în aproximativ un an de la implementarea ei.

„Poate că va exista la început, din punct de vedere financiar, un impact negativ, dar cred că și la noi numărul de fumători va scădea în viitor undeva la sub 20%, la fel ca în alte țări europene în care astfel de măsuri au fost luate. De asemenea, mă aștept ca în aproximativ 6 luni-un an, să se vadă efectul benefic al acestor măsuri”, spune doctorul Vasile Mureșan.

Distracție curată, fără fum

După promulgarea legii,   fumatul va fi interzis în „orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent”. Asta înseamnă, în primul rând baruri, cluburi și restaurante, patronii acestora fiind de altfel și primii, alături de fumători, care au contestat această lege. Unii însă s-au conformat, iar rezultatele nu sunt atât de rele cum ar părea la prima vedere.

After Eight este unul dintre cluburile din Cluj-Napoca în care fumatul a fost interzis. Mai există în prezent o încăpere destinată special fumătorilor, însă și aceasta va dispărea imediat după ce legea va fi aplicată, întrucât „fumatul este permis numai în camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale, cu respectarea următoarelor condiţii: să nu fie spaţiu de trecere sau de acces în spaţii publice închise, să fie dotate cu sisteme de ventilaţie funcţionale care să asigure eliminarea fumului din tutun, cu presiune negativă, să fie dotate cu scrumiere şi extinctoare şi amenajate în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi să fie marcate la loc vizibil cu indicatoare: «Cameră pentru fumat», «Loc pentru fumat”, spune proiectul de lege.

„La noi nu se fumează de mai bine de o lună și jumătate. Am vrut să respectăm legea și asta era soluția: să interzicem fumatul în sala de dans. Lumea respectă decizia noastră și multă lume ne laudă pentru că am luat această măsură. Foarte puțini sunt cei care au refuzat să mai vină la noi din această cauză. Măsura e perfectă și cred că de mult timp trebuia să se întâmple asta. Paralel însă cu interzicerea fumatului, primăria ar trebui să dea voie cafenelelor, restaurantelor și cluburilor să monteze încălzitoare lângă care oamenii să poată sta și să poată fuma. Încălzitoare cu scrumiere și cu mese înalte, pentru că așa este peste tot în lume. Vom încerca să punem vreo două astfel de încălzitoare pe perioada iernii pentru că şi fumătorii sunt un segment important al clientelei noastre. Pentru clienții nefumători e o schimbare mare pentru că nu vor mai inhala fumul de la 300-400 de țigări”, explică Gyori Csaba, proprietarul clubului After Eight.

Și cum nevoia de timp liber și distracție nu e ceva ce poate să dispară, nici afacerile nu vor dispărea în fum. Nu toate, oricum.

„Din punct de vedere financiar nu cred că se va resimți. Oamenii merg să se distreze oricum și, eventual, vor fi străzile din fața localurilor pline de oameni care fumează. În unele țări e interzis și asta. Oamenii vor fi mai sănătoși și se vor distra mai curat”, explică antreprenorul clujean.

[stextbox id=”custom”]

Efectele fumatului, de la un nutriționist-dietetician

Fumatul este asociat cu numeroase boli, cele mai multe dintre ele foarte grave, însă majoritatea cauzelor care ne împing spre țigări sunt de ordin psihologic, spune Lorena Someșan, nutriționist-dietetician. Care sunt deci efectele fumatului?
– duce la creșterea LDL-Colesterolului și scăderea HDL-Colesterolului, numit și „colesterolul bun”;

– favorizează apariția insulino-rezistenței, crescând riscul apariției diabetului (41%) – favorizează obezitatea abdominală

Simptome asociate cu renunțarea la fumat:

– Iritabilitatea, apatia, dificultați de concentrare, cefalee, tendința de a ciuguli (acestea dispar după o saptămână)

Factori declanșatori ai fumatului:

-Localuri în care se fumează

-Scrumiere, brichete, chibrituri

-Prieteni care fumează

-Emoții negative, stres, percepția eșecului, timiditate, creșterea în greutate

[/stextbox]