FOTO | Pelerinaj restrâns la Nicula, sub supraveghere militară

În jur de 2500 de credincioşi au participat anul acesta la Mănăstirea Nicula la Liturghia Adormirii Maicii Domnului săvârşită de IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, abia o fracţie din numărul obişnuit de credincioşi prezenţi în fiecare an la cel mai mare pelerinaj religios din Ardeal dedicat Fecioarei Maria.

Chiar şi aşa, numărul de 500 de persoane autorizate prin normele sanitare să participe la o adunare publică în perioada stării de alertă pandemică a fost depăşit. Dar prefectul Clujului a precizat că adunările religioase nu au această limită.

În predica sa, Mitropolitul Andrei a rugat-o pe Maica Domnului să intervină la Domnul Isus Hristos pentru a ne vindeca. „Credem că „Doctorul cel mare” poate tămădui şi această pandemie care s-a întins peste toată lumea”, a spus mitropolitul.

Numărul celor prezenţi a fost completat de o desfăşurare masivă a forţelor de ordine. Peste 200 de poliţişti, jandarmi, pompieri şi membri ai Asociației Salvatorilor Voluntari Rescue 4 x 4 Cluj au supravegheat respectarea restricţiilor sanitare impuse de guvern pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Purtând mască şi obligaţi să-şi igienizeze mâinile, pelerinii au fost separaţi prin alei îngrădite, patrulate de jandarmi, şi au fost încolonaţi între garduri metalice la intrarea în biserică. Celebra icoană făcătoare de minuni nu a fost accesibilă decât privirilor, un cordon roşu  oprindu-i pe credincioşi să se apropie.  În plus, icoana pictată de preotul Luca din Iclod, în 1681, venerată pentru lacrimile sale vindecătoare a fost în permanenţă flancată de poliţişti.

Prezenţa scăzută de la Nicula confirmă rezultatele unor studii sociologice privind reticenţa credincioşilor ortodoxi de a expune unor adunări largi în perioada pandemiei. Potrivit unui sondaj realizat în iulie de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, 18 la sută dintre cei întrebaţi au spus că au participat la un eveniment religios în ultimele două săptămâni, un procent semnificativ mai mic decât cel măsurat de acelaşi institut în urmă cu cinci ani. Un termen de comparaţie îl oferă şi numărul celor care au participat anul trecut la pelerinajul de la Nicula, 30.000.

Scăderea a fost mai puţin vizibilă în ce priveşte pelerinii de etnie romă, care au părut preponderenţi anul acesta. Spre deosebire de alţi ani, au lipsit pelerinii la costum, doar prefectul judeţului, un deputat şi un doi primari din zonă luând parte la ceea ce cu altă ocazie reprezenta o îndatorire politică de participare pentru oficialităţi din întreaga ţară.

S-au remarcat pelerinii care au repectat obiceiul înconjurării vechii biserici de lemn pe coate şi genunchi, cu atât mai mult cu cât suferinţa fizică le-a fost intensificată de purtarea măştii.

Adormirea Maicii Domnului și Nașterea Maicii Domnului, cunoscute în tradiția populară ca Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică, sunt ocaziile în care cei mai mulți români merg în pelerinaje, arată studiul IRES din 2015 cu privire la percepţiile populaţiei din România asupra religiei și comportamentul religios. Ritualul pelerinajului este puternic în societatea românească, supravieţuind perioadei comuniste. Mai mult de un sfert dintre participanții la studiul IRES (26%)  susțin că au fost cel puțin o dată într-un pelerinaj.

Dar peste tot în lume, teama de pandemie şi restricţiile aduse de coronavirus au limitat participarea, cu toate că unul din imboldurile cele mai puternice ale pelerinilor este credinţa în vindecare. Pelerinajele sunt prezente în toate religiile monoteiste, însă, anul acesta, ele au loc în formate restrânse. Starea de urgenţă a anulat marele pelerinaj catolic de la Şumuleu Ciuc, cu o istorie de peste 450 de ani, în centrul căruia stă statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria. Cel mai mare eveniment mondial de acest tip, care reuneşte anual milioane de oameni, a fost limitat la 1000 de pelerini. Doar atâţia musulmani au fost autorizaţi să ia parte la pelerinajul de la Mecca din iulie, fiindu-le interzis să atingă Kabaa, piatra sfântă a islamului.

 

Adormirea Maicii Domnului este o mare sărbătoare a creştinătăţii, celebrată cu multă emoţie de români. Având în vedere numărul mare de mănăstiri şi biserici închinate Fecioarei Maria, dar şi frumuseţile naturale, România mai este câteodată numită grădina Maicii Domnului. Papa Ioan Paul al II-lea a folosit această expresie în 1999, în timpul vizitei făcute aici.

Galerie foto: Dan Bodea