Foto | ”Orașul de cinci stele” a devenit un calvar pentru șoferi, dar primăria ne spune să dormim liniștiți
Strada Ferdinand din centrul Clujului a intrat în reparații capitale la sfârșitul lunii august, școala a început și ea pe 9 septembrie, iar deschiderea anului școlar pentru studenți bate la ușă. Raiul trăit de șoferii clujeni pe perioada verii a luat sfârșit deci. ”Orașul de cinci stele”, sau ”Orașul comoară”, e gata de a da lovitura de grație celor ce se încumetă să se urce la volan și să se aventureze pe străzile orașului.
În ce privește strada Ferdinand, aici lucrările au demarat în trombă, și așa cum au anunțat reprezentanții municipalității, circulația pe această arteră extrem de importantă a orașului a fost sugrumată violent. Se circulă, evident, bară la bară și nu cu mai mult de 10 km/h pe o singură bandă pe sensul înspre Gară. Lucrările fac parte din proiectul de creștere și îmbunătățire a spațiului pietonal în zona urbană, vor dura 11 luni, iar investiţia se ridică la 3.2 milioane euro, bani obținuți din fonduri europene.
Turnul-poartă din 1404, și circulația de coșmar
De parcă nu era de ajuns priveliștea de șantier din mijlocului ”Orașului comoară”, arheologii au scos la lumină poarta nordică de intrare a oraşului medieval, fapt care, teoretic, ar duce la încetinirea lucrărilor. Este vorba despre un zid din piatră ce va fi conservat.
„Este vorba despre un monument de categoria I. Este prima poartă redescoperită. Este importantă descoperirea poziţionării porţii. Acum cercetăm. Am descoperit o latură a turnului. Zidul este din piatră pe latura de nord-sud, pe o lungime de 11 metri şi o lăţime de 1,30 metri”, a declarat arheologul Sorin Cociş din cadrul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj. Potrivit acestuia, turnul-poartă a fost construit, din piatră, în 1404, fiind dărâmat în 1873, odată cu dezvoltarea oraşului.
„Va fi conservat. Monumentul stă cel mai bine sub pământ. Ne gândim fie să facem o machetă în dreptul lui, fie marcarea lui pe stradă. Altă soluţie nu este. Va fi conservat în pământ”, au mai spus arheologii.
Primarul Emil Boc nu pare să-și facă mari probleme în ce privește continuarea lucrărilor de pe Ferdinand, în ciuda descoperirii arheologice.
”Se procedează ca la carte, adică acea Poartă medievală este tratată din punct de vedere istoric cu toate rigorile științifice aferente și cu respectul față de trecutul nostru istoric. Este o echipă de specialiști care se ocupă de inventariere și conservare prin modalitățile specifice. S-a mutat șantierul într-o altă zonă în această perioadă până se face descărcarea de sarcină arheologică. În acest moment nu am informații că am ieși din termenul de 1 decembrie pentru finalizarea celor patru benzi la nivel de asfalt pe strada Ferdinand. Practic, în acest moment suntem în graficul de 1 decembrie și vreau să mulțumesc tuturor acelora care s-au implicat, de la firma de specialitate, la Muzeul de Istorie, arheologilor și istoricilor care și-au dat interesul și lucrează consistent, colegului meu Ovidiu Câmpeanu care supervizează acest proiect european.”, spune Emil Boc, primarul Clujului.
”Facem un efort maxim pentru a scăpa de acest calvar”
Emil Boc spune că perioada aleasă pentru șantierul de pe strada Ferdinand nu este una tocmai potrivită, dar, susține primarul, acest lucru s-a datorat faptului că banii europeni pentru această lucrare de anvergură au sosit abia cu puțin timp în urmă.
”Încă o dată, revin și spun: am intervenit acum și am dat drumul la lucrări la sfârșit de august pentru că acum au venit banii europeni, acum s-a semnat contractul. Orice întârziere se va vedea la banii europeni, din acest cost al lucrărilor de pe Ferdinand, 85 la sută sunt bani pe care-i primim de la Uniunea Europeană, nu ne putem permite să pierdem acești bani. Am și anticipat înainte de începerea lucrărilor și mi-am cerut scuze clujenilor pentru deranjul pe care-l avem. Vom avea 11 luni la dispoziție pentru acest proiect, dar pentru această componentă care afectează calitatea vieții în Cluj, traficul și viața de zi cu zi, să facem un maxim de efort și să scurtăm acest calvar. Am, deocamdată, angajamentul că până la 1 decembrie va fi gata strada Ferdinand la nivelul acesta de uzura, că să se poată circula.”
Cât despre îmbunătățirea condițiilor de trafic în oraș până la finalizarea centurii ocolitoare a Clujului și a dării în folosință a trenului metropolitan și a metroului, primarul Boc susține că se lucrează permanent în această direcție.
”Ne preocupă mereu acest lucru. Acum se concentrează multe resurse pe strada Bună Ziua, unde se lucrează intens iar rezultatele sunt spectaculoase. Aici, colegul meu Dan Tarcea (viceprimarul Clujului, n.red.) monitorizează foarte bine și vedem clar evoluția lucrărilor, și acolo vom încerca să dăm o altă perspectivă acelei zone. Apoi, așteptăm să treacă proiectul de lege privind lărgirea străzii Borhanci, să primim terenul și să începem lucrările și acolo. De asemenea, evoluează rapid, și în termenul prevăzut de lege, ce înseamnă exproprierile în vederea lărgirii străzii la Fabrica de Bere și a străzii Mărginașă, aici suntem în faza realizării studiilor de specialitate. Deci, lucrăm la aceste componente pentru a putea să le implementăm. Mai avem, pasajul din Mărăști, pasajul de la Tăietura Turcului pe care dorim să-l integrăm cu proiectul de cale ferată, așteptăm avizul final de la Mediu. Cum să vă spun? Toate aceste proiecte merg mai departe în diverse componente în fiecare zi.”, a declarat primarul Emil Boc.
Fără stâlpișori, dar cu permise luate pentru circulația pe banda autobuzelor
Primarul Clujului s-a referit și la decizia de eliminare a stâlpișorilor ce delimitau până în prezent banda dedicată transportului în comun.
”A fost o decizie pe care am luat-o pornind și de la ce am văzut în timpul iernii și pe parcursul verii. Vara, aici se aduna foarte multă mizerie, foarte mult praf, iar iarna nu poți face ca lumea deszăpezirea. Eu m-am plimbat mult prin Europa, și nicăieri n-am văzut stâlpișori ca la noi. Am văzut în schimb o marcare specială a benzii de transport public, cu roșu la intrare, scris din când în când BUS, sau de-asupra străzii indicatoare care arată ca acea bandă se folosește doar pentru transportul public de persoane. Cred că și la noi, deja lumea știe, este deja obișnuită că acolo e bandă pentru autobuze și troleibuze, și atunci am propus eliminarea acelor stâlpișori pentru a elimina poluarea și praful, pe de o parte, și pentru a face cum trebuie deszăpezirea, pe de alta. Cu mici excepții, pot să afirm că lumea deja respectă acest lucru, dar toți trebuie să știe ca dacă intră pe acolo li se ia carnetul de conducere. Aveți grijă, dragii mei, că nu se glumește cu asta! Se încalcă Codul Rutier și se poate lăsa cu suspendarea permisului dacă se circulă pe această bandă și se blochează circulația mijloacelor de transport în comun. De asemenea, am luat măsuri de reasfaltare a mai multor tronsoane de pe banda dedicată autobuzelor, din cauza căldurii și a uzurii s-au format valuri și am dispus ca în toate aceste zone din oraș să se intervină și să se remedieze acest lucru.”, a mai spus primarul Clujului.
Benzi dedicate transportului în comun și în Zorilor, dar mai încolo
Primarul dă asigurări că proiectul benzilor dedicate CTP nu se oprește aici, făcând referire la mult discutatul proiect de pe strada Moților până în cartierul Mănăștur, după cum este luată în calcul extinderea acestuia și în cartierul Zorilor.
”M-am referit deja la exproprierile din zona Fabricii de Bere și a străzii Mărginașe. Mandatul celor care se ocupă de fluidizarea traficului în zonă este să testeze în această perioadă de toamnă, virtual deocamdată, un transport public pe interval orar din Florești și până la Podul IRA. Nu este ușor, am înțeles de la ei că sunt foarte multe complicații, probleme cu străzile care intră și ies din această axă est-vest a orașului, dar ei trebuie să finalizeze simulările pe care le au de făcut, să-mi spună ce măsuri trebuie luate astfel încât să se implementeze această structură de circulație, pe care o consider extrem de utilă pentru ce înseamnă diminuarea aglomerației de trafic în municipiul Cluj-Napoca. În Gherorghieni, sistemul funcționează foarte bine totul, pot să spun că este o reușită cu banda dedicată. Aici, dacă până acum făceai 30 de minute, acum faci 11 minute de la Interservisan până pe Moților. Decizii similare vom lua, repet, și pentru această axă est-vest”.
Este în analiză și varianta benzii dedicate în Zorilor, dar e prioritatea II după axa est-vest. Atenție însă, nu vorbim doar despre strada Observator spre Mănăștur, este vorba ca și pe Calea Turzii să avem o bandă dedicată pe interval orar, că degeaba faci pe doi kilometri și apoi rămâi blocat pe Calea Turzii. Deci discutăm despre toată axa Zorilor-Centru, nu vom face jumătăți de măsură, pentru că așa nu poți încuraja oamenii să aibă încredere în transportul public dacă faci benzi dedicate doar din loc în loc.”, a conchis Emil Boc.