Forbes 30 Under 30. Florin Bădiţă, fondatorul „Corupţia ucide”, unul dintre cei mai influenţi tineri din Europa
Fondatorul comunităţii „Corupţia ucide”, Florin Bădiţă, a fost premiat în cadrul galei „Forbes 30 under 30 Europe 2018,”, organizată de revista Forbes, la categoria „Law and Policy”, fiind considerat unul dintre cei mai influenţi tineri din Europa.
În cadrul profilului său publicat de revista Forbes se precizează faptul că acesta a fondat grupul „Corupţia ucide” după tragedia din clubul bucureştean Colectiv, în urma căruia au murit 64 de persoane, pentru a lupta împotriva corupţiei, că a luptat împotriva dezincriminării abuzului în serviciu, dar şi că acesta a ajutat personal jurnaliştii de investigaţie în demersurile lor.
Transilvania Reporter a discutat cu Florin Bădiţă, tânărul activist în vârstă de 29 de ani, care locuieşte momentan în Cluj-Napoca, pentru a vedea cum a primit această veste, dar şi pentru a afla cum se vede viitorul României prin ochii unui facilitator de proteste, după cum se descrie acesta, dar şi pentru a afla ce uşi i s-au deschis odată cu primirea acestui premiu.
„M-a bucurat vestea pentru că mi se pare o recunoaştere a muncii de activist şi o recunoaştere a activismului în sine. În cadrul categoriei mele nu cred că a mai fost cineva nominalizat pentru activism. M-am bucurat foarte mult şi pentru reţeaua de oameni la care voi avea acces, pentru că în afară de noi, cei 30 de la categoria Law& Policy, mai sunt încă 12 categorii, fiecare alcătuită din 30 de oameni influenţi, sub 30 de ani. Noi, toţi, fiind selectaţi de Forbes, vom avea acces la baza de date a acestor persoane şi vom putea ţine legătura. Gala a avut loc pe 22 ianuarie, la Londra, unde mă aflu momentan. Am dat curs invitaţiei de a participa la această gală, înainte de a şti că voi fi selectat. Am primit un mail prin care am fost anunţat că sunt în top 50 finalişti. Am ales să vin. Faptul că acum fac parte din comunitatea Forbes Under 30 ne va ajuta cu siguranţă să facem cunoscut mesajul nostru anticorupţie şi mai mult decât până acum în afara ţării, pentru că la categoria Media sunt jurnalişti care lucrează la posturi importante din Europa, iar comunicarea cu aceştia va fi mai simplă”, a spus Florin Bădiţă pentru Transilvania Reporter.
Activist de la 17 ani
Florin se descrie ca fiind o persoană curioasă, dornică să afle mereu lucruri noi. E anteprenor, activist, artist. E pasionat de statistică. După momentul Colectiv a creat pagina Corupţia ucide „cu scopul dezvoltării gândirii critice și educarea publicului asupra efectelor pasivitaţii în faţa faptelor de corupție”, dar acesta nu a fost singura dată când s-a implicat civic. De-a lungul timpului a planificat, organizat şi susţinut diverse cauze civice. A primit şase amezi consistente din partea Jandarmeriei Române, iar pentru a le plăti a făcut o campanie de crowdfunding. A păşit în lumea activismului, în urmă cu 12 ani, pe vremea când era un adolescent pasionat de muzica rock.
„Prima oară când m-am implicat activ a fost în 2006 când se dorea modificarea legii în aşa fel încât să se interzică unele simboluri. Nu mai aveai voie să porţi, de exemplu, o cruce întoarsă sau alte simboluri de genul, pentru că acestea puteau fi considerate ofensatoare pentru biserică. A fost primul moment în care mi s-a părut că mi se încalcă libertatea. După aceea, biserica putea să spună că şi alte lucruri sunt ofesatoare şi să interzică tot mai multe lucruri. Era ca un pumn în gură. Cred că Remus Cernea a organizat atunci un manifest în cadrul căruia a chemat zece trupe care au susţinut un concert. Atunci m-am implicat pentru prima dată ca voluntar şi am ajutat distribuind afişe, flyere. După ce am făcut noi asta, la câteva luni, propunerea de lege a fost respinsă. O perioadă am stat destul de inactiv pe partea de implicare civică. Făcuse însă, cu fratele meu un proiect în Vama Veche. Am strâns 100.000 de chiştoace de ţigări de pe plajă şi am alcătuit din ele harta României. Avea şapte metri. Am vrut să atragem atenţia oamenilor să nu mai arunce chiştoace sau alte mizerii pe plajă. Dacă aruncă unul nu se vede, dar dacă gândesc toţi aşa, chiştoacele se adună. Am primit un feedback pozitiv la acest proiect chiar şi câţiva ani după”, îşi aminteşte Florin.
Primul conflict personal cu jandarmii a avut loc în 2011. „Erau atunci mişcările Ocuppy. Alexandru Alexe organizase un protest de Ziua Internaţinală a Drepturilor Omului, mai mult un flash mob. Fiecare participant avea o pancartă pe care era scris cuvântul «libertate». Jandarmii ne-au băgat în dubă, ne-au amendat. Mi-am dat seama că deşi trăim în democraţie, unele lucruri nu se aplică din moment ce poţi fi luat de pe stradă pentru o chestie artistică, cum era acel flash mob. Mi-am dori să fac mai mult pe partea asta, pentru că nu mi s-a părut corect ce s-a întâmplat. Am contestat în instanţă acea amendă şi am câştigat, ceea ce a dovedit faptul că a fost un abuz din partea jandarmeriei. Am luat şase amenzi de-a lungul timpului. M-am confruntat şi cu incompetenţa celor de la ANAF. Am câştigat în instanţă procesul pentru o amendă de 500 de lei, dar ei mi-au pus poprire pe cont acum trei luni chiar pentru acea amendă. A trebuit să o plătesc până la urmă deşi câştigasem procesul, ceea ce nu mi se pare normal. Instituţiile nu comunică între ele”, spune Florin.
În ceea ce priveşte atitudinea jandarmilor, activistul consideră că aceasta s-a schimbat în bine în ultimii ani, întrucât numărul abuzurilor a scăzut. „În 2012, 2013, când ieşeam la proteste pentru Roşia Montană, pentru gazele de şist eram destul de puţini. Jandarmii abuzau foarte mult, pe când acum am văzut un fel de normalizare a protestelor, mai ales după Colectiv. Eu cred că am fost amendat pentru că sunt prea vizibil. Amenzile se dau mai mult pentru intimidare”, crede Florin.
Ce ar trebui să se schimbe în România?
„În primul rând mentalitatea oamenilor că nu se schimbă nimic în România. Ar fi bine să renunţăm la acest lucru pentru că de fiecare dată când am luptat şi ne-am unit, lucrurile s-au schimbat. Temporar. Lumea trebuie să înţeleagă că protestele sunt doar o cale reactivă. Protestăm când nu merge ceva, dar pentru a schimba ceva pe termen lung trebuie să începem noi să ne dezvoltăm abilităţile. De aceea, sâmbătă vom organiza la Bucureşti Incubatorul de antreprenoriat civic „Civistarter”. Vom selecta 100 de tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani şi îi vom învăţa cum să facă o cerere pe legea privind accesul la informaţiile de acces public, dar nu numai. Va fi alături de noi domnul judecător Cristi Danileţ care ne va ajuta pe partea de educaţie juridică. Ce cred că trebuie să facem? Să ne educăm noi pe noi, să ne îmbunătăţim noi abilităţile pe partea civică, iar acest lucru poate însemna orice, începând de la a citi Constituţia, legile, pentru că îţi pot fi foarte lejer încălcate drepturile, dacă tu nici măcar nu le cunoşti. Deci, este important să se schimbe în primul rând mentalitatea noastră. Apoi, noi, românii, avem o privire limitativă în raport cu noi. Ne gândim că suntem mai slabi decât ceilalţi, că cei din afară sunt mai buni şi mai deştepţi doar pentru că sunt din altă ţară, ceea ce e complet fals. Trebuie să avem mai multă încredere în noi şi să nu ne mai considerăm o ţară de lumea a treia, pentru că dacă vom începe să avem încredere în noi, cu siguranţă vom începe să facem şi lucruri bune în direcţia asta. Mai aud oameni care când suferă un abuz spun cu resemnare «Aceasta este România!». Nu e aşa! România este ceea ce alegem noi să fie!
Cred că e esenţial să înţelegem importanţa votului. Dacă ieşi în stradă, dar nu mergi la vot, nu se va schimba nimic pe termen lung. E nevoie de o implicare activă, nu doar de una reactivă!”, consideră Florin. Ca facilitator al protestelor, acesta consideră că lumea trebuie să iasă în continuare în stradă pentru a pune presiune pe factorii de decizie. Speră ca românii să înţelegă cât de important este să fie bine informaţi. „După februarie 2017 sunt foarte multe persoane care s-au activat civic, persoane care nu au avut nicio treabă cu activismul în viaţa lor până atunci. Sunt grupuri care încearcă să facă o schimbare în comunitatea lor”, spune acesta.
Cine finanţează acţiunile „Corupţia ucide”? „În spatele Corupţia ucide e timpul nostru pe care îl donăm voluntar. Nu prea avem nevoie de finanţe. Când am avut nevoie de finanţări, cum a fost acum de exemplu, că am avut de printat 100.000 de flyere am făcut campanie de crowfunding şi au donat persoane fizice. Dar, dacă avem nevoie de printuri, nu trebuie neapărat să avem bani. Întrebăm oamenii cine poate printa flyere, iar ei ne ajută. Am avut persoane care s-au oferit să printeze voluntar 70.000 de flyere. Celor care cred că Soros este peste tot, le sugerez să nu se mai uite la Antena 3 şi România TV ”, spune Florin.
Voluntar la Untold
O surpriză în „CV”-ul activistului este faptul că a lucrat în cadrul Festivalului Untold. A condus departamentul de ecologie din cadrul festivalului. „Am avut o echipă de 30 de voluntari. Am făcut 100 de coşuri speciale doar pentru paharele de plastic pentru a le putea colecta selectiv şi pentru ca acestea să poată fi reciclate”, spune tânărul.
Celelalte categorii premiate în cadrul galei Forbes under 30 sunt: Artă şi Cultură, Entertainment, Retail şi Ecommerce, Ştiinţă şi Sănătate, Celebrităţi, Tineret, Anteprenoriat Social, Tehnologie, Media şi Marketing, Industrie, Big Money, Finanţe.
Pe lângă tânărul activit în vârstă de 29 de ani, au mai fost premiaţi doi români: Flaviu Cipcigan la categoria Ştiinţe şi Sănătate şi Elena Mustatea, la categoria Finanţe.
Corupţia Ucide este una dintre cele mai active comunităţi online în privinţa promovării şi participării la protestelor organizate în România după tragedia din clubul bucureştean Colectiv.
Bravo Florin. Felicitări. Sunt de acord cu tine în privința drepturilor. Nu le cunoaștem iar politia face ce vrea. Trebuie sa învățăm constituția și astfel sa putem sa contracarăm abuzurile și i justiția. ?
Bravo Florin. Felicitări. Sunt de acord cu tine în privința drepturilor. Nu le cunoaștem iar politia face ce vrea. Trebuie sa învățăm constituția și astfel sa putem sa contracarăm abuzurile și i justiția. ?
Nu mi se pare un premiu ci mai degraba o rusine. Este un indicator pentru o tara nesanatoasa.