Floreștiul respiră ușurat. Patronul fermei de pui: Nu se va mai deschide în vecii vecilor

În 2007, comuna Florești număra oficial 7.600 de locuitori. După 11 ani, neoficial, aici trăiesc în jur de 50 de mii de suflete. Practic, nu este clujean să nu aibă măcar un prieten în Florești. Apropo, așa-i că nu știați că pe stema comunei stau la loc de cinste crinii?

Să revenim, însă. Mi-a venit într-o zi ideea de a întreba prietenii mei de lângă Cluj la ce se gândesc în primul rând când aud cuvântul ”Florești”. Am ales zece dintre ei, și mi-au răspuns fiecare pe nerăsuflate: haos imobiliar, trafic infernal, acasă, afaceri dubioase, ferma de pui. Am ales apoi zece prieteni din Cluj. Răspunsurile nu au diferit prea mult, doar că trei dintre ei au pus în capul listei ferma de pui și duhoarea ei. Am pus mâna pe telefon și am sunat un amic bun din București, jurnalist la o televiziune națională. ” Daa, sunteți nebuni, aveți cea mai mare comună din România, blocuri cu nemiluita dar și o fermă puturoasă în mijlocul ei”.

Da, ferma de pui din Florești ar trebui așezată pe stema comunei alături de crin, zic, după cât de celebră a făcut așezarea. Că nu s-a vorbit de bine, asta e deja altceva. Mai știu eu o reclamă la TV, iertată  fie-mi obida, dar realmente stupidă, cu soacra isterică bolnavă (și) la articulații și cu ginerele pămpălău alungat pe ușă afară la altă farmacie. Pare un spot publicitar care se adresează celor în prag de suicid, dar, ce să vezi, a prins. Așa și ferma noastră de pui, fără de care Floreștiul era mai puțin celebru.

Vă spuneam că în 2007, aici era aproape ca la țară. Case, multe case. Blocuri, puține blocuri. O fermă de pui era deja de așteptat să fie acolo. Și, da, era acolo, cu putoarea ei cu tot, doar că pe atunci nu deranja prea multe nasuri. Ce să vezi, blocurile au tras la miros, ca musca la rahat, și într-o bună zi ferma noastră a devenit dușmanul numărul 1 al comunității. Pentru că oamenii erau tot mai mulți și puii și mai mulți. Și dorința de înavuțire mare și ea. Legea… Cine mai ia în seamă legea în ziua de astăzi? Nu vi se pare că principiul după care se ghidează țara asta în ultima vreme e ”fă banii, apoi ne descurcăm cu legea”? Că mie, da. Bine, mafioții o spun altfel: ”fă banul, să ne ajungă și după pușcărie, dacă e cazul”.

Dacă e mafie lângă Cluj, asta rămâne să vedem. Cert este că ceva e putred în Florești. Sunt destule lucruri care ridică semne de întrebare și în ceea ce privește vedeta noastră, ferma de pui, dar și cu privire la blocurile ridicate mult prea aproape de camera de gazare, de cloșca cu pui.

Gîlceava a durat mai bine de un deceniu. Primarii s-au schimbat, blocurile s-au înmulțit, mirosul a rămas constant greu. Cei din prima linie s-au resemnat. Au învățat să-și aerisească camerele fără aer, să sărbătorească fără invitați, să-și țină respirația din parcare până la lift, sau pur și simplu au luat-o la sănătoasa. Ăilalți, din spatele liniilor, se rugau să nu bată vântul, să nu le aducă pe cap ciuma incoloră. Dincolo de respectarea sau nu a legii, au fost și proteste, și marșuri și amenințări. Au fost procese, autorizări contestate, glasuri ridicate și câte și mai câte. Unde pui (!) că a fost o vreme când și soarta ditamai Spitalului de Urgență (care spital?) atîrna de o aripă de pui prin simplul fapt că undeva, aproape, ceva mirosea urât de tot.

Ei bine, totul e bine când se termină cu bine. Cei mulți din prima linie au câștigat practic la masa verde bătălia cu dușmanul de clasă. Parcă din neant, într-o vreme când părea că nimic nu i se mai poate întâmpla, voinicul nostru a sucombat brusc. A ferecat porțile și a dat alerta de aer curat peste nefericiții de până atunci. Și dacă n-ar fi, nu s-ar povesti nici de blocurile multe care stau să se ridice pe terenul voinicului.

Dar s-o luăm cu începutul și cu amănuntul, ca să nu fiți nevoiți să ne credeți doar pe cuvânt.

Primul n-a fost nici oul, nici găina. A fost ANL-ul

În 1999, în PUG-ul de atunci al comunei Florești era aerisit. Exista până și traseul unui drum cu patru benzi de circulație, de undeva de pe strada Bucium din Mănăștur până la autostradă. Interesant, nu? Și blocuri de locuințe, desigur. Nu multe, dar erau. La acea vreme, comuna avea două ferme în care-și duceau efemera existență iepuri și vaci. Porci nu, pentru că ăștia miroseau. Așadar, una era pe actualul amplasament al fermei de pui, cealaltă la ieșirea din comună, spre Gilău. Ultima a dispărut și a rămas doar una legănându-se pe pânza de paianjen. Și a rămas așa până în 2002-2003, când păsările au luat locul vitelor și urechiaților.

Noua fermă de creștere a puilor de carne ocupa o suprafață totală de teren de 83.734 mp, din care 39.718,59 suprafață construita, 20.045,36 mp drumuri și platforme, iar restul de 22.652,28 mp îl constituiau spațiile verzi. Pe amplasament existau 8 hale de creștere a puilor de carne la sol, pe pat de creștere, din care au mai rămas 6. Acestea au fost modernizate ulterior la propunerea fostului proprietar, S.C. SOLARIS IMPEX S.R.L., care la puțin timp a dat ferma pe mâna celor de la SC BRAVINVEST SRL.

Autorizarea fermei și a abatorului, făcută cu cântec

Nebunia începe însă din 2006, odată cu emiterea autorizatiei integrate de mediu nr. 15-NV6 din 21.06.2006, prin care se autoriza o fermă de păsări de 22.000 capete și ridicarea viitorului inamic public, un abator pentru păsări cu capacitatea de 3179,2 tone/an carne de păsări și organe.

Toate bune și frumoase, doar că în imediata proximitate exista deja, încă din 2002, o zonă de locuințe ANL, mai exact la mai puțin de 400 m de obiectivele autorizate.  Și doar că, la data emiterii autorizatiei integrate de mediu, adică 21 iunie 2006, era în vigoare Ordinul Ministrului sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viaţa al populaţiei. Ei bine, prevederile art. 11 al acestuia reglementa distanţele minime de protecţie sanitară, în cazul nostru de 1000 m pentru ferma propriu-zisă, și de 500 m pentru abator. Cu alte cuvinte, autorizarea fermei și a abatorului de păsări s-a făcut încă de la început fără a se ține cont de lege.

Mai mult, același articol 11 preciza faptul că distanțele minime de protecție sanitară pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate, însă în cazul autorizatiei integrate de mediu nr. 15-NV6 din 21.06.2006 nu a fost întocmit un astfel de studiu de impact asupra sănătătii populatiei prin care să se reducă distantele minime de protectie sanitară enuntate. Acest lucru este scris negru pe alb în documentatia solicitării anexă la autorizatia din anul 2006 și din adresa Agentiei pentru Protectia Mediului Cluj nr. 23479/44/21.07.2016, în care se precizează faptul că „emiterea AIM (Autorizației Integrate de Mediu, n.red.) nu a necesitat un studiu de sănătate deoarece era respectată distanta minimă de protectie sanitară a fermei fată de ansamblul rezidential existent la acea dată”.

Ulterior, a început și construcția masivă de blocuri în imediata vecinătate a fermei și abatorului de pui. Pentru conformitate, să spunem că între 2008 si 2012, primar al comunei Florești a fost Ioachim Vancea,  de la fostul PDL, iar în funcția de viceprimar era nimeni altul decît Horia Șulea, de la PNL. 2008-2012 este, exact cum spuneam, perioada in care s-a construit cu frenezie în preajma Fermei de pui, chiar în zona de protectie sanitară.

Zona s-a dezvoltat în conformitate cu direcțiile de dezvoltare stabilite prin noul Plan Urbanistic General (PUG) al comunei Florești din anul 2005, care limita funcțiunea amplasamentului la o activitate ce presupune o zonă de protecție sanitară de maxim 50 m.

În plus, abatorul s-a realizat și cu încălcarea prevederilor legale privind emiterea autorizatiei de construire, acesta fiind realizat fără elaborarea prealabilă a unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal), demers obligatoriu conform PUG-ului din 1999, și, mai mult, schimbarea destinației din fermă de creștere a iepurilor în ferma de creștere a puilor s-a facut neautorizat, în ciuda faptului că zona de protecție sanitară a fost mărită cu câteva sute de metri.

PUG-uri, PUZ-uri și alte lucruri ignorate

Stați, că nu e atât de simplu. Ca să înțelegem mai bine ce s-a întâmplat, referitor la reglementarea urbanistică a zonei și instituirea zonei de protecție sanitară prin documentatii de urbanism, trebuie să ne întoarcem în timp.

Amplasamentul fermei de pui a fost, de la înfiintare și până în anul 1993 – data aprobării planului urbanistic general al comunei Florești, situat în extravilanul localitătii. Ulterior introducerii în intravilan, amplasamentul pe care se află în prezent ferma de pui și abatorul, a fost reglementat prin Planul Urbanistic General al Comunei Florești din 1999 și aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 35 din 30 decembrie 1999. Astfel, zona a fost inclusă în Unitatea Teritorială de Referință (UTR).6 – Zona mixtă M – subzona viitoare unităti cu caracter preponderent industrial și depozitare (inclusiv agro-industriale), unde amplasarea de noi obiective inclusiv specificul acestora este permisă numai în baza unui PUZ avizat și aprobat conform legii. Prin prisma prevederilor amintite emiterea autorizatiei de constuire pentru abator, ca obiectiv nou propus, era obligatoriu ca anterior emiterii autorizatiei de construire șă fie elaborat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), care abia ulterior avizării și aprobării conform legii putea să stea la baza emiterii autorizatiei de construire nr. 7019/12.08.2004 pentru investitia nouă – abator de păsări.

E greu cu hățișul birocratic și cu respectarea legii, nu-i așa? Să nu ne mai mirăm deci pentru ce s-a întâmplat ulterior.

Apoi, Planul Urbanistic General din 1999 a prevăzut pentru zona viitorului ansamblu rezidential „Cetatea fetei” destinatia de zonă rezervată pentru locuinte și dotări complementare, putând fi inclusă în intravilanul localitătii în baza unui PUZ avizat și aprobat. Astfel, în baza certificatului de urbanism nr. 8 din 11.02.2002 a fost elaborat Planul Urbanistic Zonal pentru obiectivul „Cartier rezidential Cetatea fetei” – comuna Florești pe o suprafata de 50,45 ha. PUZ -ul a fost avizat de către Consiliul Judetean Cluj prin avizul nr. 6/2002 și aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Florești nr. 53 din 5 noiembrie 2002. Pentru realizarea cartierului rezidential ”Cetatea Fetei” a fost emis și acordul de mediu nr. 118/22.03.2002.

Prin acest PUZ, zona a fost delimitată în unităti teritoriale de referintă, cu următoarele specificații – zona de locuit, zonă centrală și funcțiuni complementare, zonă mixtă, zona echipamentelor publice, a spatiilor plantate, de recreere, sport, de gospodărire comunală, zona circulatiilor auto și pietonală – cu mentiunea că zona reglementată prin acest PUZ se afla la mai putin de 400 m de amplasamentul fermei de pui și abatorului și mențiunea că PUG din1999 propunea schimbarea funcțiunii în mică industrie în evolutie.

Ulterior, amplasamentul pe care se află în prezent ferma de pui și abatorul, a fost reglementat prin Planul Urbanistic General al Comunei Florești versiunea 2005, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 6 din 11 ianuarie 2005, acesta fiind inclus în Zona unitătilor agricole (UA), conditia fiind de a putea asigura zonele de protecție sanitară. Prin PUG-ul menționat se prevedea în jurul amplasamentului actualei fermei și abatorului o zonă de protectie sanitară de 50 m. Cu alte cuvinte, asta ne arată că prin caracterul strategic al PUG se continuă trendul de dezvoltare a zonei prin eliminarea factorilor poluanți, zona de protecție sanitară instituită condiționând practic funcțiunile și funcționalitatea activităților agro-industriale ce pot fi desfășurate pe parcelă.

”Ana are mere”, sau concluzii

Bun, acum putem simplifica:
– Aprobarea în anul 2002 a PUZ-ului pentru realizarea ansamblului rezidential „Cetatea Fetei”- comuna Florești, situat la o distantă mai mică de 400 m fată de amplasamentul fermei de pui și abatorului, a condus neîndoilnic la imposibilitatea respectării zonelor de protecție sanitară de 500 m pentru abator, respectiv 1.000 m pentru ferma de pui, lucru care să permită eliberarea autorizatiei integrată de mediu (AIM) nr. 15-NV6 din 21.06.2006 fără elaborarea în prealabil a unui studiu de impact asupra sănătătii populatiei conform prevederilor OMS nr. 536 art. 11.

– Autorizatia de construire nr. 7019/12.08.2004  pentru investitia nouă – abator de păsări emisă de Primarul Comunei Florești s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale în vigoare, deoarece conform PUG în vigoare la acel moment, pentru acel amplasament era necesar ca premergător emiterii autorizatiei să fie elaborat și aprobat un Plan urbanistic zonal (PUZ), lucru care nu s-a întâmplat.

– Planul Urbanistic General al Comunei Florești, în vigoare la data eliberării autorizatiei integrate de mediu nr. 15-NV6 din 21.06.2006 a instituit în zona amplasamentului fermei de pui și abatorului o zonă de protectie sanitară de doar 50 m, ceea ce implicit a dus la limitarea activității și funcțiunilor ce se puteau desfășura pe acel amplasament. În consecință, ferma de pui și abatorul nu se puteau încadra într-o asemenea zonă de protecție sanitară și nu puteau să functioneze din punct de vedere urbanistic pe acel amplasament.

Miros de mortăciuni, miros de scandal

Acum că ne-am lămurit ce și cum cu legalitatea funcționării fermei și abatorului, să trecem la lucruri serioase. Cum spuneam, între 2008 și 2012, Floreștiul a fost lovit de un taifun imobiliar. Se construia pe rupte și haotic fără nicio noimă de urbanism, pe fiecare petic de pământ, printre case apăreau blocuri de 7 până la 10 etaje, nimeni nu se mai gândea la drumuri, la trotuare, la școli, la magazine, la parcuri. În doar câțiva ani, populația Floreștiului s-a umflat de la 7 mii de locuitori, la peste 40 de mii. Cum macararele râdeau în soare și se construia cu același spor isteric și în zona fermei, mulți dintre ei au făcut cunoștință cu mirosul mortăciunilor de aici. Abia acum, ferma și abatorul au devenit inamicul public numărul 1 al celor din Florești. Pumni aruncați în aer, amenințări cu procese colective, căruțe de nervi, oameni ajunși la spital, și peste toate decizia primăriei de a continua nebunia construcțiilor.

”Nu mai emiteți autorizații!”

Patronul fermei de pui, ce să facă și el? Cum, necum, avea partea lui de dreptate, funcționa cu binecuvântarea și ochii închiși ai mai marilor din primărie. Și așa cum roata morii se învârte, s-a răsucit și el împotriva binefăcătorilor săi. Cum hoțul neprins nu e hoț, și la un pas de a fi linșat de mulțime, s-a dat brusc Fecioara Maria.

Nicolae Cobârzan, patronul bătăii de cap a floreștenilor a prins glas și și-a adus aminte că a trimis memorii celor din primărie încă înainte de începerea construirii masive de blocuri în zona de protecție sanitară a fermei. Degeaba, spune acesta resemnat, totul a fost în zadar.

“Noi am facut demersuri la primărie înca din 2007 și le-am cerut: nu mai emiteți autorizații. Am rămas cu comunicatele respective. Potrivit legii 204/2008, aveam posibilitatea să ne îndreptam (sîc! n.red.) împotriva celor care construiesc, cu sau fără autorizație, să le solicitam în instanță demolarea lor. Asta însemna că nouă ne trebuia o armată de avocați să deschidem sute de procese, că s-au eliberat sute de autorizații în zonă, să cerem demolarea lor. Ne era imposibil să facem acest lucru. Acum ne aruncă nouă în cârca greșelile și abaterile lor. Nu ne convine nici nouă să șicanăm mii de oameni în Florești. Dar nu avem soluție noi, pentru că dacă am avea o soluție financiară, ne-am duce mâine de aici.”, declara în iulie 2016 în Ziar de Cluj, Nicolae Cobârzan, proprietarul fermei.

Greii județului intră și ei în hora scandalului. Degeaba

În 2016, a venit vremea reautorizării fermei de către Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, iar cei care nu mai suportau prezența de pui în mijlocul lor își legau ultimele speranțe de un verdict negativ. Spiritele s-au încins și mai tare. Iar pe lângă primarul Șulea, în horă au intrat și greii județului.

Prefectul de atunci al județului, Gheorghe Vușcan,a ajuns chiar să convoace în regim de urgenţă toate instituţiile implicate în procedura de avizare, doar doar se va găsi o soluție pentru gonirea sau închiderea fermei din comună. Doar că nu prea existau și variantele pentru succesul scenariului.

În februarie 2017, preşedintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe, a ieșit și el la rampă cerând celor de la Mediu să reanalizeze dosarul de avizare şi Instituţiei Prefectului să se opună unui demers nejustificat. Ca ultim argument, șeful județului invoca construirea în apropiere a Spitalul Regional de Urgenţă, și afirma că o unitate medicală de acest gen nu poate funcţiona în mirosurile degajate de fermă.

Șulea – Gură de Aur

În ciuda presiunilor, ghinion însă. APM Cluj a emis autorizația integrată de mediu necesară pentru  funcționarea fermei și a abatorului de pui.

Contestată de Primăria Florești, reautorizarea a fost, în decembrie anul trecut, suspendată de către magistrații Tribunalului Cluj. A urmat un recurs al celor de la Mediu și de la fermă, și surpriză: în 19 aprilie anul acesta, Curtea de Apel Cluj a casat decizia Tribunalului și a respins definitiv cererea de suspendare a autorizației.

”Asta însă nu înseamnă că și funcționează. Ferma nu a mai fost populată cu pui de mai bine de 4 luni. Administratorul fermei, firma, este în insolvență, cu plan de reorganizare, ferma administrată fiind de un administrator judiciar. Deși, pentru moment, ferma are autorizație, vremea fermei de pui în Florești a apus. În urma discutiilor cu cei implicati, vă garantez, că aceasta nu își va relua activitatea. În zonă, așa cum e normal, ferma va face loc unui proiect imobiliar.”, spunea primarul Șulea într-o postare pe Facebook imediat după decizia instanței.

”Ferma nu se mai deschide în vecii vecilor”

Contactat de Transilvania Reporter, Nicolae Cobârzan, șeful fermei din Florești, a pozat în omul învins. Deși are încă în mână mult râvnita autorizare, omul a confirmat într-u totul spusele primarului. Resemnat și cu moralul sub nivelul mării, acesta a admis că a pus lacăt definitiv pe fermă.

”Gata, s-a terminat! Ferma nu se mai deschide în vecii vecilor. Deja se ocupă alții de ea, lichidatorul judiciar cu toți cei de acolo. Nu am idee ce vor să facă acolo pe viitor, nici nu mă interesează. Sigur că regret că s-a ajuns în acest punct, au fost totusi 12-13 ani în care ne-am făcut treaba aici. Autorizații, PUZ-uri, PUG-uri, nu mă mai interesează. Dacă lucrurile nu merg bine, nu avem altceva de făcut decât să privim înainte cu speranță”, a spus Cobârzan, învinsul de serviciu.

Back in bussines

Declarațiile din primăvară ale lui Horia Șulea n-au fost deloc lipsite de acoperire, nici în ce privește viitorul amplasamentului pe care se află încă ferma de pui. Știa el ce știa, din moment ce încă de anul trecut, mai exact pe 3 februarie, Primăria comunei Florești elibera Certificatul de Urbanism nr.37 din 03.02.2017 având drept scop ”Întocmire PUZ cu aviz de inițiere pentru reconversie funcțională, schimbare unitate teritorială din zona de unități agricole existente în zona mixtă (comerț, servicii, locuințe) cu regim de înâlțime valabil de la P+3 la P+10”, ca urmare a cererii  adresate, atenție, de către proprietarii fermei de pui. Altfel spus, un document care să facă posibilă demararea construcției unui ansamblu imobiliar în zona abatorului de păsări.

Ne vom întoarce la Certificatul de Urbanism, dar până atunci să spunem că lucrurile nu s-au oprit aici. În luna iunie a anului trecut, a fost încheiat un ”Contract de Asociere”, cu nr.48925 din 22.06.2017, între Primăria  Comunei Florești, reprezentată prin primarul Horia Șulea, și reprezentanții fermei de pui pentru realizarea în comun a Planului Urbanistic de Zonă ”Tronson 1 – Variantă ocolitoare Sud – Zonă rezidențială cu regim mediu de înălțime și funcțiuni complementare – Florești – Județul Cluj”. Noii asociați au convenit, printre altele, să desfășoare în comun realizarea obiectivelor PUZ, delimitarea suprafețelor de teren ce vor fi incluse în acesta, dar și asigurarea fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor de prestări servicii, proiectare, proporțional cu suprața proprie de teren.

Am spune că totul e în regulă. Doar că, acest Contract de Asociere, semnat de primar, nu a trecut prin Consiliul local al Floreștiului, astfel că potrivit legilor în vigoare… e nul de drept.

CUT-ul, sau cum poți face profit de patru ori mai mare

Să ne întoarcem la Certificatul de Urbanism despre care am pomenit mai sus, care ne spune că suprafața pe care se va construi ansamblul rezidențial pe cadavrul fostului abator este de 29.708 mp., după cum stabilește niște reguli stricte de amplasare și conformare a construcțiilor, de realizare a a căilor de acces, felul în care se va face împrejmuirea parcelelor, delimitarea față de restul fermei s.am.d.. Și undeva, la final apare o mențiune extrem de importantă pentru cei care se pricep la urbanism referitoare la Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT). De ce este important acest coeficient, pentru că ne oferă indicații cu privire la gradul de ocupare cu construcții a suprafeței de teren.Tehnic, reprezintă raportul dintre suprafața construită desfășurată a clădirii și suprafața terenului pe care este amplasată clădirea.

În cazul nostru, Certificatul de Urbanism eliberat de Primăria Florești prevede un CUT de 0,6, în timp ce planurile viitorului ansamblu rezidențial au prevăzut un grad de ocupare a terenului de patru ori mai mare. Ca să înțelegem cum stă treaba și dacă facem referire la bani, că asta contează până la urmă, zicem așa: la un CUT de 0,6, ceea ce înseamnă circa 29.000 de mp, și la un preț de vânzare, să zicem, de 1.000 de euro mp, vorbim de un câștig de 29 de milioane de euro. Dacă CUT urcă la 2,4, cum e la noi, suprafața desfășurată ajunge la 66.000 de mp, suma ajunge la, ghiciți, peste 100 de milioane de euro.

Expert imobiliar: ”Prețurile apartamentelor pot crește cu până zece la sută”

”Floreștiul era și până acum o piață atractivă din punct de vedere imobiliar cu toate carențele lui. Faptul că ferma de pui nu va mai fi, că se va dezvolta aici un ansamblu imobiliar, că aerul nu va mai fi poluat pe raza comunei, va duce cu siguranță la prețuri mai mari pentru apartamente. Dacă e să ne luăm după tendința anilor 2017 și 2018, și ținând cont de situația actuală din comună, estimez o continuare a trendului ascendent în ce privește prețul apartamentelor, într-o marjă de 5-10 la sută, procent valabil și la închirierea acestora.”, a declarat Sanda Moldovan, expert imobiliar Agenția Fortuna.

În prezent, un apartament semifinisat cu două camere în Florești se vinde cu 650 euro/mp și, în funcție de poziție sau de suprafață, poate ajunge până la 850-1.000 euro/mp. În ce privește chiria pentru un apartament de două camere, aceasta ajunge la 250-300 de euro/lună în funcție de zonă și confort, iar pentru cel de trei camere până la 350 de euro/lună.