Fără bugetare participativă în 2018? Societatea civilă ia atitudine și vine cu propuneri concrete

Dacă anul trecut noul model de bugetare participativă a început să prindă contur, mai ales prin mutarea acestuia în mediul online, unde au fost înscrise 338 de proiecte, anul acesta este posibil ca Primăria Cluj-Napoca să spună „pas” unei noi etape. Întrebat la Realitatea FM despre bugetarea participativă 2018, edilul Emil Boc a fost evaziv: „Astăzi ne preocupă să implementăm proiectele stabilite de programul de bugetare de anul trecut. Nu putem să nu implementăm ceea ce am creat. Vom vedea ce vom face mai departe, în funcţie de resurse. Vom lua o decizie până la sfârşitul lunii mai”, a spus acesta.

Răspunsul primarului nu este deloc pe placul societății civile. Asociația Societate Organizată Sustenabil (S.O.S) cere Primăriei Cluj-Napoca să folosească anual sistemul de buget participativ. În plus, membrii asociaţiei au gândit un model amplu, împărţit în șapte etape, astfel încât selecţia noilor proiecte care vor primi finanţare să fie cât mai riguroasă, iar proiectele să reflecte nevoile pe care fiecare cartier al Clujului le are, în mod real.

Membrii S.O.S susţin că administraţia locală nu a prezentat un calendar de desfăşurare al bugetului participativ, ceea ce confirmă, în opinia acestora, faptul că Primăria Cluj-Napoca nu mai dorește realizarea anuală a acestui proces. Astfel, S.O.S. cere o dezbatere privind realizarea bugetului participativ în 2018, pe baza unui model propus de membrii asociaţiei.

Un instrument în lupta anticorupţie

Conform membrilor societății civile, bugetul participativ este un proces care permite cetățenilor să co-decidă modul în care orașul este gestionat, acesta presupunând nu doar consultări privind alocările bugetare, ci și drept de decizie pe o felie din buget. În opinia membrilor S.O.S, bugetul participativ ar trebui să presupună alocări de resurse invers proporționale în raport cu calitatea vieții într-un cartier, asigurând astfel mai multă echitate în distribuția resurselor. Totodată, acest mecanism este un instrument util în lupta anti-corupție pentru că asigură transparența asupra împărțirii resurselor și consolidarea democrației locale.

Dezbatere și transparență

Asociația a făcut de asemenea câteva propuneri menite să îmbunătățească regulamentul bugetului participativ. Conform membrilor societății civile, 10% din bugetul de dezvoltare al orașului ar trebui să fie folosit prin mecanismele bugetării participative. Dezbaterile ar urma să aibă loc în sălile de sport ale școlilor, în centre comunitare, în aer liber, sau în orice alt spațiu din cartiere. O altă propunere este  crearea unei platforme on-line care să asigure feedback pentru propuneri sub forma comentariilor. Informarea cu privire la procesul de bugetare participativă ar urma să se facă prin poștă și email înaintea fiecărui ciclu sub forma unei scrisori din partea Primarului, Consiliului Local și din partea Consiliului Bugetar Participativ.

De asemenea, membrii S.O.S consideră că fiecare respingere de proiect ar trebui justificată, prin publicarea motivelor descalificării pe site-ul aplicației, într-o secțiune special dedicată proiectelor respinse, declarate neeligiblile. Pentru buna funcționare a mecanismului, Asociația S.O.S. dorește instituirea unui Consiliu bugetar participativ, care să îi ajute pe clujeni să colaboreze în cazul în care au propuneri similare, dar și să își consolideze ideile. Membrii SOS susțin ideea votului și implementarea proiectelor câștigătoare conform acestei selecții, dar după ce proiectul a trecut prin toate etapele procesului de selecție.

Șapte pași

Conform propunerii asociației, Bugetul Participativ ar trebui să se desfășoare în șapte cicluri: Ciclul 0 care constă în planificarea și pregătirea procesului, încheierea unor parteneriate relevante, stabilirea și instruirea echipei și cartografierea câtorva probleme la nivel de cartier;

Ciclul 1 care conține următoarele puncte: întâlniri la nivel de cartiere, informări cu privire la buget defalcat pe domenii, informare cu privire la proiectele în derulare ale Primăriei, propuneri de investiții din partea cetățenilor într-o formă schițată, informări cu privire la procesul de bugetare participativă; Ciclul 2 care include propunerea proiectelor – prima fază, încurajarea muncii în echipă și a propunerilor colective (un proiect ar trebui să aibă adeziunea a minim 30 de participanți în cadrul procesului sau a 30 de vecini / locatari); Ciclul 3 care constă în înscrierea online a proiectelor, cu mențiunea că cei care nu au internet, vor avea posibilitatea de a face acest lucru în cadrul Primăriei; Ciclul 4 care presupune discutarea proiectelor atât online, cât și la nivel de cartiere, alegerea delegaților în cadrul întâlnirilor de cartier care fac parte din Consiliul Bugetar Participativ, alături de aparatul tehnic al Primăriei și consilieri locali; Ciclul 5 care constă în votul online final al proiectelor avizate de Consiliul bugetar participativ și Ciclul 6 care presupune implementarea din partea administrației și monitorizare din partea Consiliului bugetar participativ a proiectelor câștigătoare.

„Prin invitarea cetățenilor de a decide direcționarea unei cote din bugetul local anual, Primăria municipiului Cluj-Napoca a dat dovadă de deschidere spre societatea civilă de a o implica în treburile administrative ale orașului. Noi, grupul S.O.S., o vedem și ca o modalitate de exprimare la nivel local a democrației participative. Chiar dacă implicarea cetățenilor nu a fost la un nivel foarte mare și chiar dacă modul de aplicare și comunicare a Bugetului Participativ (BP) a fost departe de a fi perfect, considerăm că începutul este foarte important punând bazele unei responsabilități împărțite între alegători și aleși în ceea ce privește administrarea finanțelor orașului nostru” a declarat Adrian Costina, antreprenor și membru SOS.

Proiecte câștigătoare

În total, în programul online de anul trecut dedicat bugetării participative au fost depuse 338 de proiecte, dintre care au fost declarate câștigătoare 15 :

1. Școala gimnazială „Nicolae Titulescu” – Complex educațional (150.000 de Euro) 2.809 voturi
2. Amenajare mansardă Școala „Ion Creangă” (120.000 de Euro) 2.392 Voturi
3. Centrul de Tineret Cluj-Napoca (150.000 de Euro) 1.876 Voturi
4. Creșterea siguranței pietonale la trecerile de pietoni (50.000 de Euro) 659 Voturi
5. Parcul între lacuri (100.000 de Euro) 591 Voturi
6. Amenajarea spațiilor publice cu unități de colectare inteligentă a gunoiului (120.000 de Euro) 306 Voturi
7. Demolare garaje și înlocuirea lor cu parcări și spațiu verde (150.000 de Euro) 294 Voturi
8. Toalete pentru toți (150.000 de Euro) 247 Voturi
9. Clujul Verde – Un copac la trei parcări (30.000 de euro) 237 Voturi
10. Trotinete electrice-Sistem de închiriat (100.000 de Euro) 231 Voturi
11. Autobuze/Microbuze școlare cu circuit închis (100.000 de Euro) 217 Voturi
12. Piste biciclete Observatorului și Nicolae Titulescu (100.000 de Euro) 191 Voturi
13. Artă în curtea școlii-Lăsați artiștii stradali să coloreze Clujul (50.000 de Euro) 184 Voturi
14. Clujul verde și eficient: Grădini verticale și fațade Vegetale (144.000 de Euro) 174 Voturi
15. Intersecții sigure pentru bicicliști (11.500 de Euro) 166 Voturi

Anexa 6 la Hotărârea nr.35/2018 cuprinde lista obiectivelor de investiții pentru 2018. Am consultat această listă pentru a vedea ce sume au fost alocate pentru îndeplinirea obiectivelor mai sus amintitite. De exemplu, pentru extinderea/ supraetajarea Școalii Gimnaziale „Ion Creangă” suma totală prevăzută este de 5.000.000 lei (dintre care 100.000 lei vor fi alocați în acest an), iar pentru amenajarea zonei de recreere pentru clujeni – Între Lacuri – 4.250.000 lei (dintre care vor    fi alocați în acest an 300.000 lei).

„Nu s-a tăiat de pe lista de investiții, dar s-au fazat proiectele, proiectele noi le-am prins cu sume mai mici, de exemplu, dacă la un proiect doream inițial să alocăm 1 milion de lei, am alocat 500.000 de lei. Sigur asta înseamnă că, de exemplu, în loc să facem o investiție în doi ani poate o facem doar în trei”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea. În 2018, prin reducerea impozitului pe venit, administrația locală clujeană a pierdut 28 de milioane de euro din bugetul local, bani care merg la Guvernul României.