Dosar „Eșecul campaniei de vaccinare”. Cum s-a ajuns la dezastru

Pe o hartă a deceselor din cauza CoViD-19 România este singura țară din Europa colorată în negru. Suntem a treia din lume la numărul de decese și prima din UE. În toamna lui 2021, criza locurilor în cimitir este similară cu cea din Italia, din primăvară. O primărie din România a închiriat un excavator pentru a face față valului de decese.

Valul patru al pandemiei a prins țara noastră cu doar 30% populație vaccinată, spre deosebire de Portugalia, Franța sau țările nordice unde se apropie de 100% vaccinați.

Raportul dezastruos de la noi trebuie să primească explicații.

Autoritățile nu le oferă, nimeni nu a făcut un raport de analiză și nu a dat socoteală pentru eșecul campaniei de vaccinare și al vaccinării pentru care s-au cheltuit bani, dar cu efecte minime. Singurele mesaje sunt cele de panică: nu mai sunt paturi la ATI, crește alarmant numărul de cazuri, se impun restricții, suntem din nou într-un scenariu terifiant în timp ce restul lumii revine la normal.

S-au cheltuit bani, s-au consumat energii, s-au sacrificat activități umane și sectoare întregi din economie, s-a pierdut timp și iată că la noi a crescut rapid doar numărul de îmbolnăviri și morți

Acest eșec al campaniei de vaccinare trebuie să aibă explicații. Ele țin de deciziile politice, de organizare, de priceperea celor implicați dar și de felul în care s-a comunicat cu populația. De ce nu au avut mai mare succes mesajele științei decât cele ale conspiraționiștilor? Ce anume din educația acestui popor l-a plasat penultimul din Europa în înțelegerea necesității vaccinării? Ce n-au făcut bine autoritățile? Unde s-a greșit? Și care sunt soluțiile?

Revista Sinteza a încercat să descifreze „mecanismul nefuncționării” pentru că, până nu-l vom înțelege, nu vom afla ce e de făcut.

Profesorul de filosofie Ciprian Mihali în textul următor identifică unele cauze – incompetența de a explica și gestiona vaccinarea, politizarea și militarizarea – dar și educația de tip fast-food.

Dan Jurcan explică eșecul acestei campanii prin prisma sociologului care a efectuat mai multe studii privind opțiunile de vaccinare ale populației. „Cred că s-a pornit eronat de la bun început. Cetățeanul nu a fost considerat un partener în lupta împotriva  pandemiei, ci mai degrabă un ignorant care trebuia  să se supună autorității publice. Din acest motiv, de la debutul pandemiei, frica a fost emoția predominantă care a fost utilizată în comunicare, mai ales în starea de urgență.”

„Românii s-au săturat de moarte, boală și disperare, au nevoie de un orizont de așteptare”, spune el în interviul acordat revistei noastre.

Într-o analiză a sociologului Ioan Hosu eșecul campaniei de vaccinare are drept cauze: sărăcia, corupția și războiul dintre clanurile politice.

Medicul Vlad Mixich, fost director la Romanian Health Observatory, consideră comunicarea ca al treilea ingredient de succes într-o campanie de vaccinare, pe lângă un vaccin bun și o distribuție eficientă. „Cumva e ca la maioneza: degeaba ai ouă bune și ulei de calitate, dacă n-ai muștar nu iese maioneza. Iar în acest caz, comunicarea e muștarul și el a fost ratat în primul rând pentru că această comunicare a fost foarte politizată, și în al doilea rând pentru că în România nu avem foarte mulți specialiști în comunicare în sănătate publică, care e o subdisciplină de sine stătătoare și practicată de profesionisti special pregătiți în țările occidentale. Or noi, în România avem încredere foarte puțină în politicieni.”

Un alt motiv pentru care vaccinarea nu a avut succes, în opinia lui Mixich, este anti-campania practicată de televiziuni. „O bună parte dintre televiziunile de scandal au diseminat fără discernamânt mesaje anti-vaccin prin invitații din studiouri. Ele sunt cele care au sacrificat sănătatea publică pentru un sfert de punct de rating în plus”, spune el.

Vasi Rădulescu este medic specialist internist, scriitor, promotor al educației pentru sănătate. Din punctul lui de vedere, campania de vaccinare a avut o evoluție interesantă pentru că ea reprezintă o frescă a societății noastre și a modului în care reacționăm la pericole potențiale reale, precum și a felului în care suntem conduși. „„Avem nevoie de educație pentru sănătate. Ca de aer”, conchide el. Explicațiile pe larg sunt aici!

De ce comunicarea științei nu a avut succesul scontat în campania de vaccinare, cum cifrele nu au succesul poveștilor, dar și alte explicații vin de la Alexandru Stermin, biolog.

Despre efectul comunismului asupra vaccinării am discutat cu specialistul în istorie contemporană, Lucian Vasile autor al unei cărți în care apare un capitol despre cum s-au comportat ploieștenii în timpul bombardamentelor din timpul războiului. S-au văzut acolo asemănări cu ce se întâmplă azi în timpul pandemiei: populația nu ascultă ordinele autorităților cu riscul de a-și pierde viața. Explicațiile lui țin de specificul nostru și de istoria recentă – un șablon poate similar cu alte state central și est-europene: neîncrederea în autorități! „Nu ai cum să ai încredere într-o autoritate care ți-este impusă și pe care nu ai puterea să o alegi, să o schimbi sau măcar să o tragi la răspundere. Așa că s-a încetățenit într-un fel această psihologie inversă față de autorități: zici ca statul, faci ca tine sau, direct, zici și faci pe dos decât cer autoritățile.”