Doi vârstnici furioşi

Amândoi candidaţii îşi arată vârsta. Preşedintelui îi e imposibil să-şi controleze mişcările gurii atunci când i se impune să asculte şi să tacă. Fostul vicepreşedinte are nu o dată dificultăţi să-şi ducă la capăt ideile. Niciunul nu e capabil să-şi mascheze animozitatea şi pofta de a conduce, artă a disimulării care e în ADN-ul oricărui politician american. Unul dintre ei va fi în fruntea lumii libere. Amândoi lasă impresia că sunt mai prejos de aceste responsabilităţi.
Măsurile luate de organizatori i-au împiedicat pe cei mai importanţi politicieni americani să se ia la harţă. Acumularea de ură din societate le-a furat ocazia să se comporte respectabil.

Referirile constante la persoana celuilalt cu familiarul şi nepotrivitul “he” (he said, he did) zgârie auzul oricărui om deprins cu cutumele politicii americane. În limbajul politic, traducerea lui “he” este „ăsta” (ăsta a spus, ăsta a făcut). Să-l foloseşti este un semn de proastă creştere. Doar cu un mandat mai devreme, preşedintele Obama încă folosea adresarea de politeţe, Mister bin Laden, chiar şi atunci când anunţa decesul unui terorist vinovat de moartea a mii de americani.

Declinul politeţii nu este doar un semn de degradare a civilizaţiei, e o pierdere a respectului de sine care ar trebui să-l conducă pe preşedintele Statelor Unite în relaţia cu ceilalţi. Bădărănia domnului Trump este înrădăcinată şi poate de înţeles: el este om de afaceri, nu va fi niciodată politician. Hackerul care i-a spart prima parolă de tweeter a dezvăluit că acesta utiliza grobiana expresie „youarefired”, de care a avut parte şi Nadia Comăneci atunci când a concurat la The Apprentice. Pur şi simplu, preşedintelui îi făcea plăcere să tasteze zilnic expresia de neam prost care l-a făcut celebru.

Nu e o surpriză că domnului Trump îi plac grosolăniile. Joe Biden, pe de altă parte, ar fi putut să-şi respecte profesia. Dacă nu ar fi un om sub vremi. Călăuzit de consilieri, poate şi de resentimente, el n-a vrut sau n-a putut să se pună împotriva curentului de ură care îi conduce pe mulţi dintre alegătorii democraţi. Nevrând să pară slab în faţa preşedintelui, domnul Biden a făcut o reverenţă slăbiciunilor străzii. Nu e cine ştie ce semn al unei viitoare preşedinţii puternice.
E un loc comun faptul că Statele Unite se luptă cu polarizarea şi intransigenţa politică de multă vreme. Violenţa limbajului din social media agravează situaţia. Dar un studiu surprinzător condus de cei de la Scientific American arată că lucrurile nu stau întru-totul aşa.

„Partizanatul şi intoleranţa sunt exacerbate pe rețelele sociale, deoarece rețelele online sunt adesea organizate în jurul câtorva influenceri cheie. Această caracteristică a rețelelor sociale este unul dintre principalele motive pentru care dezinformarea și știrile false au devenit atât de răspândite”, scrie publicaţia americană.

Izolaţi de influenţa acestor propagatori de informaţie şi lăsaţi să se exprime dezinvolt în interiorul unui grup format de persoane cu aceeaşi orientare politică, participanţii la studiu au ajuns la opinii mai puţin părtinitoare şi mai informate, chiar dacă au arătat la început mai multă intransigenţă.

Stă în puterea unui lider charismatic să întrerupă ciclul vrășmăşiei, să încerce să refacă unitatea celor două Americi. De la candidaţii prezidenţiali, cei mai puternici influenceri în materie de politică, publicul era îndreptăţit să spere că vor da un semn să încurajeze partizanatul „blând”, fundamentat, dacă nu pe raţionamente, măcar pe disponibilitatea de a atenua disparităţile. Amândoi au dezamăgit în această privinţă.

Comentatorii politici spun că dezbaterea prezidenţială de aseară din Statele Unite, ultima din campania 2020, a făcut prea puţin ca să modifice intenţiile de vot deja conturate. Se pare că oricum importanţa dezbaterilor în procesul electoral este supraestimată. După cum a constat un studiu amintit de aceeaşi publicaţia americană, condus de Universitatea Berkeley, din California, studiu care a analizat influența a 56 de dezbateri televizate din timpul a 31 de alegeri din SUA, Marea Britanie, Germania, Canada și alte trei țări, în toate sistemele de vot și tipuri de alegeri, dezbaterile nu au ajutat nici alegătorii indeciși să se decidă, nici nu i-au determinat pe cei care au luat deja o decizie să schimbe candidații.

În absenţa unor comunicatori remarcabili, dezbaterile urmează tendinţa de infotaiment din politica modernă, incapabile să răzbată dincolo de stratul superficial al preconcepţiilor alegătorilor.

Aceste dezbateri, profesionalizate cum sunt, intens cosmetizate, cu candidaţi îndopaţi cu ideile altora, sunt o oglindă a lumii politice. Transmit învăţămintele lor. Constatăm că preşedintele Iohannis este un bun imitator în politica de intransigenţă. Înaintea alegerilor, repertoriul prezidenţial e condimentat cu apelativele dispreţului de clasă politică: „ciumaţii”, „ăştia”, „pesediştii”. Constatăm că preşedintele a receptat vocabularul dezbinării. Dar dezbaterea de ieri din oraşul muzicii, Nashville, comunică multe altele. Primul şi cel mai dezbătut subiect de către candidaţii prezidenţiali a fost criza sanitară, cu toată că niciunuia dintre cei doi nu i-a făcut plăcere să îl abordeze. Preşedintele este împovărat de numărul mare de morţi, domnul Biden, de o prea mare teamă în a-şi asuma riscuri în faţa primejdiei, precauţie necaracteristică spiritului american. Dar amândoi candidaţii au fost nevoiţi să se expună, pentru că pandemia este tema care va face diferența în alegeri, mai importantă decât diviziunile culturale şi economice ce pot fi îmbrăcate confortabil în limbajul urii.

Confruntarea preşedinţilor nu ne-a adus informaţiile promise privind presupuse activităţi economice incorecte ale familiei vicepreşedintelui Biden în România. Dar poate ne-a deschis ochii în altă privinţă. Răspunsul la pandemie va face diferenţa şi în alegerile din România, deşi poate preşedintele speră altceva. Pandemia a luat-o razna, va conta cine va comunica mai convingător în criza sanitară. În acest domeniu, cu adaosurile recente de specialişti, „ciumaţii” preşedintelui din PSD par mai calificaţi decât preşedintele şi oamenii lui din guvern.